Reunificarea blândă

MIRCEA-V.-CIOBANU

Nu ştiu de ce, dar când se vorbeşte despre Unire, tonul e mobilizator dintr-o parte şi războinic din alta. Probabil că aşa funcţionează mai bine resorturile patriotice. Nu cred că e obligatoriu să fie aşa. O reunificare duce gândul la întregirea familiei, de exemplu, un eveniment pozitiv prin definiţie. Trăim în epoca uniunilor, al discursurilor ecumenice (globale!). Ar fi de reţinut şi acest detaliu: nu ne reunim doar cu fraţii de suflet şi cuget (cu care de multă vreme trăim în acelaşi spaţiu: cultural, spiritual, sentimental). Ne unim cu toţi cei „de dincolo”, fără a-i discrimina nici măcar pe cei care sunt împotriva unirii, fie de pe acest mal de râu, fie de pe celălalt. Vor beneficia de reunificare până şi cei care se împotrivesc cel mai mult.Dacă cei care ne-au dezbinat până acum ne-au despărţit cu ajutorul armelor, noi ne-am unit cam de fiecare dată prin voinţă comună. De unde atunci atâta încrâncenare, în loc de comunicare?
Mereu se găseşte cineva care să ne spună că nu s-a copt. Mereu suntem în aşteptarea clipei de graţie, care trebuie să ne cadă cumva cu hârzobul din cer, aşa cum apare, într-o piesă antică, Deus ex machina.

Occidentul se pare că nu se mai simte deranjat de o posibilă Reunificare, fie şi ca metodă eurointegratoare: sarcina (dificilă!) de adaptare şi ajustare ar fi pusă pe seama României, care ar accepta-o din considerente fraterne, nu din eventuale avantaje economice. Occidentalii, mai ales americanii, înţeleg că doar în acest fel ar fi probabilă emanciparea moldovenilor (indiferent de etnie) de vechiul imperiu. Or, legătura ombilicală cu vechea metropolă sovietică e (şi) una de mentalitate: nu putem intra într-o societate democratică atât timp cât miturile şi iluziile imperiului roşu ne mai tulbură minţile.

Spunea cineva acum câtva timp că rândurile de la Consulatul Român (pentru vize, pentru redobândirea cetăţeniei, pentru studii în România) sunt voturi pentru Unire. Acum aceste rânduri au trecut la Serviciul Stare Civilă, de pe strada Mihai Viteazul (ce nume emblematic!). Odată ce rândaşii vor în cvasiunanimitate redobândirea cetăţeniei, poate că e cazul ca acest oficiu să treacă în subordinea Consulatului Român, pentru simplificarea procedurilor?

Omul care conduce din umbră RM este şi el – parcă – unionist, are cetăţenie română şi cele mai frăţeşti relaţii cu mulţi oameni politici şi de afaceri din România, are posturi de televiziune care plâng de mila unioniştilor obijduiţi de instanţe obscure. Dar omul acesta are şi o „majoritate formalizată” în Parlament. De ce atunci întârzie Unirea?

Istoria şi geografia, limba şi literatura, arta şi cultura comună au realizat deja unirea pe segmentul spiritual, graţie cercetătorilor, profesorilor, literaţilor, oamenilor din domeniul culturii şi artei. Restanţele-s în câmpul economiei (unde ne sunt întreprinderile mixte şi investiţiile româneşti din Moldova?) şi al politicului. Politicienii au parazitat pe voturile unioniştilor, vorbind despre unire doar în piaţă, pe reţelele de socializare şi, desigur, la Iaşi şi Bucureşti. Nimic despre unire în mediul profesional: în parlament, în activităţile (nu în declaraţiile!) ministeriale. Apropo, în vremurile romantice ale anilor 90, parlamentarii unionişti frământau glodurile satelor şi duceau lumină, duceau cărţi.

Energiile unioniste sunt enorme, dar se cheltuiesc în van. Eu, unul, nu prea înţeleg ceva care se perpetuează de un sfert de secol: care-i rostul mesajelor patetice unioniste rostite în faţa unui public unionist? Pe cine vor să convingă vorbitorii, când toţi cei prezenţi sunt convinşi? Poate trebuie abordat subiectul Reunificării la modul pragmatic, poate trebuie lărgită aria ascultătorilor? Într-o discuţie calmă, argumentată, i-am putea convinge şi pe ezitanţi, i-am putea pune pe gânduri şi pe oponenţii încrâncenaţi.

Un singur lucru e cu adevărat dificil: cum să-i împaci, cum să-i uneşti între ei pe unionişti?

The following two tabs change content below.
Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu

Ultimele articole de Mircea V. Ciobanu (vezi toate)