Reţineri cu tentă electorală

dsc_4505f-nadea-roscovanu

Au fost necesare 29 de luni ca Procuratura Generală se reacţioneze la ilegalităţile comise de 20 de judecători, în legătură cu aşa-numita „ruletă rusească”, adică scoaterea a peste 20 de miliarde de dolari din Federaţia Rusă prin sistemul judiciar din R. Moldova. În timp ce procurorii susţin că dosarul este unul complex şi că au avut nevoie de timp ca să acumuleze probe, experţii de la Chişinău susţin că măsurile se impuneau mult mai devreme şi că acestea au tentă electorală.

Ieri au fost emise mandate de arestare pentru 14 magistraţi şi 3 executori judecătoreşti, fiind bănuiţi de complicitate la spălarea banilor. Printre judecătorii plasaţi în arest este preşedintele Judecătoriei Râșcani, Gheorghe Bârnaz, președintele Judecătoriei Teleneşti, Iurie Hârbu, preşedintele Curţii de Apel Comrat, Serghei Gubenco, magistratul Sergiu Lebediuc de la Judecătoria Comrat, şi fostul magistrat de la Judecătoria Râşcani Iurie Ţurcan. Azi a fost plasat în arest pentru 30 de zile  preşedintele Judecătoriei Comrat, Serghei Popovici . Decizia a fost luată de magistraţii de la Judecătoria Buiucani.

Printre judecătorii implicați în spălarea banilor mai figurează Garri Bivol, Liliana Andrieş, Ştefan Niţă, Valeriu Gâscă, Mihai Moraru, Aurica Us, Gheorghe Marchitan, Gheorghe Gorun, Igor Vornicescu şi Victor Orândaş. Ultimul nu a fost reţinut deoarece se află peste hotare.

Cele mai mari sume de bani au fost spălate în perioada 2011 – 2013 şi aveau loc prin intermediul unor împrumuturi între firme-fantomă, legalizate prin ordonanțe judecătorești semnate de judecători din Moldova. Spălarea banilor a avut loc prin şase judecătorii, inclusiv două din Chişinău. Cele mai mari sume au fost spălate prin Judecătoria sectorului Râşcani (4,6 miliarde de dolari),  Judecătoria Centru (4,2 miliarde de dolari), Judecătoria Teleneşti (1,03 miliarde de dolari), Judecătoria Comrat (1 miliard de dolari), Judecătoria Ungheni (300 milioane de dolari) şi Judecătoria Căuşeni (200 milioane de dolari) – în total 11, 5 miliarde de dolari. Restul sumei, 8,5 miliarde, au fost spălaţi prin documente contrafăcute de către executorii judecătoreşti.

Scheme cu implicarea unei bănci comerciale

Potrivit procurorilor, în toate cazurile a fost utilizată una şi aceeaşi schemă: se încheia un contract de împrumut dintre două firme-fantomă, reprezentate de cetăţeni ucraineni. În calitate de garant, figura un cetăţean dintr-o familie vulnerabilă din R. Moldova, uneori din regiunea transnistreană. La rândul său, acesta încheia contracte de fidejusiune cu patru companii din FR care se angajau în caz de neexecutare a condiţiilor contractuale dintre cele două firme off-shor să restituie datoria. În final, obligaţiile contractuale nu erau îndeplinite. Creditorul se adresa în instanţa de la domiciliul persoanei garant şi fidejusorii transferau banii pe conturi deschise la „Moldindconbank” SA. Banca informa executorul judecătoresc şi, după ce banii ajungeau pe conturile acestuia, erau transmişi firmelor creditoare reprezentate de cetăţeni ucraineni. De aici banii erau transferaţi în mai multe firme off-shore din Europa. Anterior reporterii de la RISE Moldova au relevat că în această spălătorie erau implicate organizaţii criminale şi politicieni corupţi din Rusia. În schemă a fost implicat un văr de-al lui Vladimir Putin, ofiţeri FSB, firme ruseşti, companii off-shore şi interpuşi.

Ancheta a avansat după arestul lui Platon

Persoana garant, cetăţean al RM, era necesară ca să argumenteze competenţa instanţei de judecată la examinarea cererii. Judecătorii implicaţi emiteau decizii în baza unor acte neautentificate şi nu ţineau cont că unele acte sunt semnate de persoane a căror identitate nu putea fi stabilită. Procurorii mai susţin că acţiunile întreprinse anterior, reţinerea unui viceguvernator BNM şi a unui vicepreşedinte şi doi contabili-şefi de la „Moldindconbank” SA, cât şi a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, care ar avea tangenţe cu toate tranzacţiile respective, a permis avansarea investigaţiei.

„Investigaţia trebuia să ia foc”

Mai mulţi experţi de la Chişinău s-au întrebat de ce reţinerile au avut loc abia acum, din moment ce Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a informat Consiliul Superior al Magistraturii despre aceste nereguli încă în 2014. Teo Cârnaţ, membru CSM, a comentat că expirase termenul de un an de la cele întâmplate, şi din această cauză judecătorii nu puteau fi sancţionaţi disciplinar, dar CSM a sesizat CNA şi Procuratura Anticorupţie. Legea însă prevede că, în cazul infracţiunilor săvârşite de un judecător, este informat procurorul general. În cazul dat, acesta era membru al CSM. Respectiv, nu este clar de ce nu a reacţionat prompt fostul procuror Corneliu Gurin. Ba chiar mai mult, unii dintre aceşti judecători au fost avansaţi de CSM, ca în cazul lui Serghei Gubenco, care a fost promovat de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel din Comrat, apoi la funcţia de şef al acestei instanţe.

Expertul în drept, Alexandru Arseni, fost membru al CSM, consideră că acțiunile de curățarea a sistemului de judecătorii implicați în aceste scheme sunt binevenite și speră să fie duse la bun sfârșit. Atât doar că nu își explică de ce procurorii au așteptat mai bine de 2, 5 ani ca să acționeze. ”CSM, PG, SIS cunoșteau situația, respectiv, fiecare trebuie să răspundă pentru propriile greșeli”, a spus el.

Preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vlad Gribincea, consideră că abaterile comise de judecători trebuia investigate cu mai mulţi ani în urmă. „Faptele stabilite în raportul CSJ chiar erau alarmante. Problemele respective au fost discutate la CSM în 2012 şi 2014. Nu prea îmi aduc aminte care a fost impactul acestor discuţii. În 2014, a fost întocmit un raport al Inspecţiei Judiciare cu privire la schemele folosite. Câte proceduri disciplinare sau schimbări sistemice au urmat? Doi judecători au fost promovaţi la curţile de apel, iar unul din ei – în funcţia de preşedinte al curţii de apel. Deşi era conştientă de implicarea în aceste scheme a unuia dintre cei doi judecători, CSM a insistat pe promovarea acestuia. În primăvara anului 2014, preşedintele CSJ a sesizat procuratura şi dosarul a luat amploare doar peste 29 de luni, după arestarea lui Veaceslav Platon. Cred că măsurile se impuneau mai devreme. Cert este că, mai devreme ori mai târziu, această investigaţie trebuia să ia foc”, a spus Gribincea.

The following two tabs change content below.