Rescrierea literaturii universale din perspectiva gastronomică

Subiect molto vecchio, dar şi abstract, ludic şi serios, Literatura şi Gastronomia au devenit tematica unui colocviu interuniversitar, organizat la Universitatea de Stat din Moldova de Catedra Literatura Universală şi Comparată.
Organizatorii şi-au propus să pătrundă într-o zonă în care alimentele nu se alterează. Dl Sergiu Pavlicencu, şeful catedrei,  a privit literatura ca pe o enciclopedie răscoaptă, tocmai bună de a fi savurată, în ipostaza de culinar-şef al literaturii universale. A pregătit toată viaţa preparate din carte, teze, cărţi, manuale, antologii, iar acum ne-a invitat la o Descriptio gastronomico de la literatura.
Tema anunţată configurează o tematică universală în spaţiu şi în timp, formând sistem, paradigmă şi coerenţă. Materialia şi spiritualia formează o reţea de elemente ce interferează sursele lor eterogene într-un breviar. De-a lungul secolelor, acesta s-a schimbat, gastronomia acompaniind, ca umbra lui Hamlet, întreaga istorie a literaturii. Într-o lume cu rădăcini deterministe, acest demers se înscrie în ciclul eternei reîntoarceri la lucrurile primordiale ca importanţă şi sens. De la Odiseea, Iliada şi Rablais la Alphonse Dodet, de la Zola la Joyce, de la Gogol la Creangă, paginile literare sunt pline de gurmanzi, delicii, toposuri, arhetipuri şi mituri culinare consacrate.
„Implicaţiile gastronomice în literatură” (T. Cristei) au generat comunicări magistrale precum paralele dintre gastronomie şi scriitură (A. Bantoş), Literatura universală ca banchet spiritual şi gastronomic al aleşilor (E. Prus), personajul în parcursul gastronomic (A. Moraru), arta cuvântului vs arta culinară (R. Melenciuc), semiotica gastronomică (V. Fonari). De la folclor (V. Cirimpei) la arta postmodernă, gastronomia a participat la schimbarea codurilor şi mentalităţilor (R. Ganea), formând şi depăşind gusturile-canoane. Simplitatea şi naturaleţea meniurilor tradiţionale din arealul românesc, dar şi din cel ucrainean, ţigănesc, rus sau japonez au compărut luxul, rafinamentul şi arta sofisticată a belşugului occidental, înarmat cu suliţe şi cuţite. Diverse aspecte ale meselor şi mâncării au apărut pe rând ca ritual, lux, mijloc de supravieţuire, libertate a consumului şi ca mită, iar actul de alimentare – ca privare, cult,  pretext, devorare, bulimie. I. şi M. Pilchin s-au întreţinut într-un interviu despre metamorfozele livrescului, maculaturizarea universului, seducerea prin carte. Ion Pilchin a abordat biblioteca ca harem şi  şi-a închipuit cum ar fi să iubeşti printre cărţi.
Unirea prin gastronomie arată continuarea Banchetului, de la Platon, Plutarh, Dante, M. Luter la Banchetul cuvântului lui J.-F. Revel. Aşa s-au delectat universitarii în timpul postului, cu istorisme, exotisme şi picantisme la propriu şi la figurat, demonstrând că literatura poate transforma ideologia domestică într-un eveniment cultural.
Elena PRUS,
prof. univ., dr. hab.,
directorul Institutului de Cercetări  Filologice şi Interculturale, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
The following two tabs change content below.