Republica municipiilor!

Cel puţin şase oraşe din Republica Moldova solicită statutul de municipii

În lipsa unor criterii clare care ar defini un municipiu, autorităţile Republicii Moldova încearcă să umble la statutul unor centre raionale care, însă, ar putea da peste cap întreaga structură teritorială a ţării. Un concept de municipalizare elaborat recent vizează oraşele Ungheni, Soroca, Orhei şi Cahul, iar autorităţile altor două oraşe, şi ele reşedinţe de raion – Hânceşti şi Edineţ, nu sunt dispuse să aştepte al doilea tren pentru a li se oferi şi lor acelaşi statut.

Raisa LOZINSCHI-HADEI

În prezent, Republica Moldova, egală ca teritoriu şi număr de populaţie cu trei-patru judeţe din România, are cinci municipii – Chişinău, Bălţi, Comrat, Tiraspol şi Tighina. Avântul consilierilor comunişti de la Bălţi de a organiza un referendum pentru includerea municipiului Bălţi în lista unităţilor administrativ-teritoriale de gradul II le-a dat curaj şi autorităţilor din alte oraşe ale republicii. Mai ales după ce guvernul le-a satisfăcut doleanţa primilor cu argumente plauzibile. Recent, a fost elaborat un concept al viitoarelor municipii, având ca obiect de studiu oraşul Ungheni.

 

Ungheniul, cu opt suburbii

„Ideea este că unele oraşe sunt distincte de altele din republică, au un nivel de urbanizare mult mai ridicat în ce priveşte prestările de servicii publice. Acestea au nevoie de un statut deosebit pentru a-şi putea dezvolta acest nivel. În viitoarele municipii vor fi încadrate şi câteva sate care vor avea de câştigat. Se vor dezvolta serviciile care vor fi prestate şi anume cele privind canalizarea, asigurarea cu apă, transport public etc. Şi vom avea câştiguri mai mari la buget”, a declarat pentru JURNAL Alexandru Ambros, primarul de Ungheni. Potrivit lui, în cazul în care Ungheniul cu aproximativ 40 de mii de locuitori ar deveni municipiu, în componenţa lui ar putea intra încă şapte-opt sate.

 

Hânceştiul, municipiu „de jure”?

La o şedinţă organizată săptămâna trecută la guvern pe marginea acestui subiect, primarul de Hânceşti Alexandru Botnari i-a solicitat premierului Vlad Filat ca şi oraşul pe care îl conduce să fie ridicat în rang. „Astăzi, Hânceştiul dezvoltă proiecte comune cu cinci sate din raza de cinci kilometri privind crearea reţelelor de apeducte, platformelor de salubrizare etc. Avem trei hoteluri, dintre care unul de cinci stele, şcoală profesională, drumul Hânceşti-Chişinău este acum cel mai bun; din punct de vedere geografic, suntem la 40 de kilometri de graniţa cu Uniunea Europeană şi la 30 de kilometri de capitala Chişinău, ne aflăm la răscruce de drumuri, fiind beneficiari ai mai multor proiecte regionale. Avem mai multe priorităţi decât unele oraşe despre care se discută acum în vederea acordării statutului de municipiu”, ne convinge Botnari că Hânceştiul merită atenţia autorităţilor statului. Mai ales că, zice primarul, raionul Hânceşti este cel mai mare din republică şi ca număr de populaţie (130 mii de locuitori), şi ca suprafaţă, şi ca număr de primării (39 de primării). Iar satele cele mai mari cum ar fi Lăpuşna, Cărpineni, Sărata Galbenă ar putea îngloba alte sate mai mici din împrejurimi pentru a le administra mai eficient.

„Acum, Republica Moldova este Chişinău. Tot businessul e concentrat acolo. Trebuie să li se creeze posibilităţi de dezvoltare şi regiunilor. Noi şi azi am putea trece la autogestiune, dar nu ne permite cadrul legal. Noi am fost municipiu până în 2003, avem experienţă, lucrurile evoluau pozitiv”, mai spune Botnari.

Chişinăul, statut aparte

Recent, premierul Vlad Filat şi-a exprimat public susţinerea pentru ca oraşele Soroca, Ungheni, Orhei şi Cahul să devină municipii. „Eu consider că Soroca, dar şi astfel de oraşe ca Ungheni, Cahul şi Orhei, şi din punct de vedere geografic, şi din punct de vedere social-economic, trebuie să aibă statut de municipii. Acest lucru se încadrează inclusiv în viziunea Guvernului privind reforma descentralizării”, a declarat Vlad Filat.

Conştienţi că oricâte lucruri s-ar face în oraşele pe care le conduc, ele oricum nu s-ar ridica la nivelul municipiului Chişinău, cei doi primari sunt de părere că acesta ar trebui să aibă, totuşi, un statut aparte. „E necesar ca statutul Chişinăului să fie discutat aparte şi poate că ar trebui să capete statut de capitală”, este de părere Alexandru Ambros. Iar primarul de Hânceşti ar propune chiar ca Republica Moldova să fie împărţită în trei regiuni – de sud, de centru şi de nord, ai căror conducători să devină membri ai guvernului, aşa cum este şi başcanul Găgăuziei. „Autorităţile publice nu au nici măcar un minister care să se ocupe de problemele lor”, zice Botnari.

 

Autorităţile raionale ar putea fi nemulţumite

Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităţilor Locale din R. Moldova, susţine că există o problemă cu oraşele mai dezvoltate care se simt discriminate în raport cu altele, având un potenţial economic mai mare şi dorinţa lor de a avea mai multă autonomie poate fi înţeleasă. Mai ales că impozitul pe venit de la agenţii economici ar rămâne în bugetul municipal. Dar, zice expertul, problema este mult mai complexă, inclusiv prin prisma faptului că avem sate cu 12-13 mii de oameni şi oraşe cu numai două-trei mii de locuitori. Furdui susţine că studiul elaborat în privinţa celor patru oraşe candidate la municipalizare este voluminos, dar conţine mai multe neclarităţi şi nu include noţiuni clare care ar defini un municipiu. Potrivit lui Furdui, acest concept ar trebui supus dezbaterilor publice. „Acesta ar putea întâmpina o opoziţie puternică din partea autorităţilor raionale care şi-ar pierde importanţa. Mai ales că acum se propun şi modificări la Legea finanţelor publice potrivit căreia Ministerul Finanţelor va avea relaţii directe cu primăriile, nu ca acum, când banii pleacă în raioane şi de acolo sunt repartizaţi”, spune expertul.  

Viorel Furdui crede că întreaga structură teritorială a Republicii Moldova trebuie revăzută, dar actualii politicieni nu sunt gata să abordeze subiectul. O eventuală nouă structură ar putea include cinci regiuni cu capacităţi economice care le-ar da posibilitate să se dezvolte. Iar municipiul Chişinău ar putea căpăta statut de zonă metropolitană, aşa cum este Istanbul, de exemplu.

The following two tabs change content below.
Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Ultimele articole de Raisa Lozinschi-Hadei (vezi toate)