Republica Moldova: între Uniunea Europeană și Comunitatea Statelor Independente

news253Scurtă investigație de deputat

Din vara anului trecut, de când a fost creată Coaliția de guvernare Pro-Europeană și acțiunile în contextul integraționist la nivel de stat au devenit mult mai pragmatice și prevăzute pas cu pas într-un calendar, presiunea împotriva acestui vector s-a intensificat simțitor. Partide și organizații ale societății civile, apărute ca ciupercile după ploaie, medii proruse locale și transmise de la Moscova au declanșat o campanie furibundă de demonizare a comunității europene, insistând că locul Republicii Moldova este numai și numai în Uniunea Vamală, în Uniunea Eurasiatică. În Comunitatea Statelor Independente, la urma urmei, numai nu în Uniunea Europeană.

Pentru că dintre cele patru entități comunitare puse în joc există numai două – Uniunea Europeană și Comunitatea Statelor Independente – mi-am zis că este bine în asemenea dispute să se opereze cu cifre, cu date, cu anumite bilanțuri și rezumate edificatoare. Dacă optăm pentru anumite direcții de dezvoltare, și nu pentru un an–doi, ci pentru decenii, dacă nu chiar pentru secole, de ce să nu avem un succint bilanț al colaborărilor cu cele două lumi: cea europeană, cu centrul la Bruxelles, și cea ex-sovietică, având centrul la Moscova. Cu atât mai mult cu cât în Comunitatea Statelor Independente suntem adânc împlântaţi de aproape 23 de ani, iar relația cu Uniunea Europeană este de abia de 15 ani, dintre care 10 au fost extrem de evazivi din partea noastră.

Pornind de la acest deziderat, am zis că trebuie să existe în Guvernul Republicii Moldova o structură care ţine evidența colaborării cu o parte și cu alta și am expediat la 12 iunie 2014 pe adresa Cancelariei de Stat o interpelare în care am solicitat date referitoare la proiectele dezvoltate și asistența oferită de cei doi parteneri. Răspunsul nu s-a lăsat mult așteptat. Cancelaria de stat îmi răspunde la 19 iunie a.c. precum că informația deținută este furnizată în baza Platformei pentru Gestionarea Asistenței Externe (AMP) creată pe lângă Guvern special cu acest scop. Astfel, conform AMP, Uniunea Europeană a desfășurat în Republica Moldova din anul 1999 și până în prezent exact 636 de proiecte cu un buget de cca 965,4 milioane de euro. Toate aceste fonduri au fost alocate în formă de granturi, adică credite nerambursabile.

„Cât priveşte Comunitatea Statelor Independente, – citim în fraza imediat următoare a răspunsului, – Platforma nu are nicio informație privind proiecte de asistență până la momentul actual.” Deci, nu există aceste proiecte. Comunitatea Statelor Independente nu a oferit în 23 de ani nici un program de asistență pentru Republica Moldova. Dar care a fost totuși substanța relațiilor noastre în CSI, este exact momentul să ne întrebăm, ce putem reține în memorie, contabiliza, pune pe cântar?

  1. Lucrul cel mai memorabil vă rămâne, desigur, războiul din 1992, între 2 martie și 21 iulie. Bilanțul lui l-au constituit 279 de morți dintre polițiști, ostași în termen și rezerviști mobilizați; peste 400 de cetățeni, populație civilă. Republica Moldova este unul dintre puținele state din Europa care au o parte din teritoriul lor ocupată de un alt stat membru al CSI, Federația Rusă;
  2. În 1998, partenerul strategic – Federația Rusă, structura de rezistență politică și economică a CSI – ne „oferă” o puternică criză economică și financiară generată de prăbușirea rublei. Așa cum piața de desfacere a produselor moldovenești era legată aproape integral de piața rusească, economia Republicii Moldova a suferit pierderi de sute de milioane de USD;
  3. În 1999, Federația Rusă se obligă în cadrul Summit-ului de la Istanbul să își retragă trupele de ocupație și armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova, dar a evitat, în pofida protestelor internaționale, să o facă până în ziua de azi;
  4. În 2003, pentru faptul că Republica Moldova refuză în ultimul moment, grație presiunilor Occidentului, să semneze un acord de federalizare (transnistrizare), urmează scumpirea prețului la gazele livrate. Din acest moment Republica Moldova a plătit cele mai mari prețuri din Europa pentru energia și gazele importate din Rusia;
  5. Urmare a apropierii (extrem de timide) de Uniunea Europeană, Federația Rusă impune embargouri și blocaje în ceea ce privește pătrunderea pe piața sa a produselor moldovenești în anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014. Producătorii moldoveni suferă mari pierderi ca rezultat al acestor acțiuni unilaterale ale „partenerului lor strategic” și țară partener în CSI. În 8 aprilie 2009, Kremlinul trimite la Chișinău două kargouri pline cu bastoane, scuturi, cătuşe, grenade lacrimogene și alte echipamente de război ca „ajutoare umanitare” în sprijinul regimului torționar al lui Voronin.

Lista ar putea continua, pentru că nu a existat o acțiune, mai mare sau mai mică, ce a ținut de afirmarea independenței și suveranității reale a Republicii Moldova, ca să nu fie taxată de contraacțiuni ale partenerului strategic din CSI.

Am putea să punem punct pe această dispută sterilă, dacă nu ar exista o nuanță cât se poate de edificatoare: în toți acești ani, Republica Moldova a virat în formă de cotizații în fondul de susținere a structurilor CSI peste 80 de milioane de lei. „Planul” pe 2014 este de 7 milioane 347 mii 200 de lei. Republica Moldova se mai numără printre datornicii acestei structuri: față de Adunarea Parlamentară CSI – 254 400 USD; față de Teleradiocompania MIR – 635 000 USD.

Amintim că, prin cele 636 de proiecte oferite în 15 ani de Uniunea Europeană, Republica Moldova a beneficiat de aproape un miliard de Euro.

Valeriu Saharneanu, deputat,

Fracțiunea Partidului Liberal Reformator

PP