Republica Moldova, în alertă

7G9C2826Opinie: “Intrarea Ucrainei în incapacitate de plată va avea asupra Republicii Moldova consecinţe comparabile cu cele pe care aceasta le-a suferit în urma embargoului din 2006”

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va convoca în zilele următoare Consiliul Suprem de Securitate în cadrul căruia se vor discuta probleme de securitate în contextul ultimelor evenimente din Ucraina şi provocărilor din regiunea transnistreană.

Despre aceasta ne-a informat Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al preşedintelui. Acesta a mai informat că, pentru convocarea Consiliului Suprem de Securitate, preşedintele Timofti a aşteptat întoarcerea prim-ministrului Iurie Leancă din vizita pe care acesta a efectuat-o în Statele Unite şi Irlanda. Totodată, locul lui Vitalie Marinuţă, fostul ministru al Apărării, va fi luat în cadrul Consiliului Suprem de Securitate de către ministrul interimar al Apărării Ion Panfile.

700 de angajaţi ai FSB, în Transnistria?

Întors recent la Chişinău, premierul moldovean a fost rugat să răspundă în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Guvern dacă ştie ceva despre informaţia ce vehiculează în presă precum că 700 de angajaţi ai serviciilor speciale din Federaţia Rusă ar fi venit pe teritoriul regiunii transnistrene unde ar efectua exerciţii militare.

„Verificăm, deşi o asemenea informaţie, teoretic, nu are dreptul la existenţă. Cred că nu e nimic altceva decât un zvon lansat de către cineva care vrea să adaoge un pic de încordare la situaţia din Republica Moldova şi regiune”, a declarat Iurie Leancă. Totodată, Leancă a declarat că va avea o discuţie telefonică cu omologul său ucrainean, Arseni Iaţeniuk, pentru a stabili priorităţile de colaborare a celor două cabinete, precum şi viitoarea întâlnire a celor doi la Kiev.

Situaţia din Ucraina dictează regulile

Contactat de JURNAL, serviciul de presă al Poliţiei de Frontieră ne-a explicat că, în contextul ultimelor evenimente din Ucraina, Poliţia de Frontieră funcţionează într-un regim alert. „Vreau să menţionez din start că Poliţia de Frontieră nu asigură supravegherea sectorului regiunii transnistrene. Oricum, am iniţiat o serie de acţiuni privind consolidarea controlului la frontieră pentru a preveni şi a combate diferite activităţi ilegale, precum: migraţia ilegală, contrabanda. Avem un regim mai sporit de lucru, deoarece situaţia instabilă din Ucraina dictează anumite reguli”, a declarat Daniela Mânzatu, responsabilă de relaţiile cu presa din cadrul Poliţiei de Frontieră.

Declaraţiile identice

Amintim că atât Parlamentul Republicii Moldova, cât şi preşedintele Timofti au emis declaraţii cu privire la situaţia din Ucraina. Ambele declaraţii exprimă îngrijorări ale oficialilor faţă de ultimele evoluţii. Cele două declaraţii au acelaşi mesaj, mai mult, unele fraze din declaraţia Parlamentului sunt identice cu cele din documentul emis de Preşedinţie.

„Republica Moldova își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu ultimele evoluții din Ucraina, în special privind situația în jurul peninsulei Crimeea și acțiunile cu caracter militar întreprinse de autoritățile Federației Ruse”, se menţionează în ambele declaraţii.

„Parlamentul Republicii Moldova este solidar cu Parlamentul Ucrainei în efortul de a asigura stabilitatea şi viitorul european al Ucrainei, stat vecin, partener şi prieten al Republicii Moldova”, se menţionează în declaraţia adoptată de parlamentari cu votul coaliţiei de guvernare.

O declaraţie „anemică”

Principalele critici faţă de această de declaraţie au venit de la deputaţii liberali, care au calificat documentul drept „anemic”. În special, liberalii au propus ca în declaraţie să fie introduse sintagme care să condamne vehement „agresiunea militară a Federaţiei Ruse prin ocuparea peninsulei Crimeea”.

Totodată, liberalii au solicitat ca în textul declaraţiei să fie introdusă şi sintagma: „Federaţia Rusă să-şi retragă necondiţionat armata de ocupaţie din peninsula Crimeea, respectând integritatea teritorială a Ucrainei”.

„Rămâne deschisă problema în ce măsură Parlamentul RM este capabil să reacţioneze prompt la aceste provocări, nu la nivel de declaraţii: proiecte de lege votate. Problema securităţii naţionale a Republicii Moldova este lăsată baltă, de exemplu, situaţia privind securitatea energetică, securitatea informaţională. ‘Radio Rossii’ difuzează mesaje xenofobe, iar canale ruseşti instigă la ură interetnică. Iată unde trebuie se lucrat”, a declarat pentru JURNAL comentatorul politic Oazu Nantoi.

Ucraina, în prag de faliment

Contactat de JURNAL, Ion Tornea, expert economic, IDIS „Viitorul”, ne-a explicat care vor fi consecinţele din punct de vedere economic pentru Republica Moldova în cazul în care Ucraina va intra în incapacitate de plată. Expertul a opinat că în cazul unui conflict armat pe teritoriul Ucrainei, aceasta va intra inevitabil în faliment. Deocamdată, cele 15 miliarde de euro promise de Uniunea Europeană şi miliardul de dolari acordat de SUA vor menţine Ucraina pe linia de plutire.

„Este greu de estimat care vor fi consecinţele pe plan economic pentru Republica Moldova. Ucraina este al doilea stat după Federaţia Rusă la capitolul import. Oricum, cel mai mult vor suferi cei care exportă în Ucraina. Intrarea Ucrainei în incapacitate de plată va avea asupra Republicii Moldova consecinţe comparabile celor pe care aceasta le-a suferit în urma embargoului vinurilor impus de către Federaţia Rusă în 2006”, a opinat expertul.

16 miliarde salvatoare

Situaţia economică din Ucraina, potrivit lui Ion Tornea, nu permite să mai suporte cheltuieli militare. “În plus, să nu uităm că regiunile estice ale Ucrainei sunt cele mai dezvoltate din punct de vedere economic. Acestea sunt zone industrializate, unde se află cele mai mari companii metalurgice, energetice. Pierderea controlului asupra acestor teritorii ar provoca inevitabil enorme pierderi economice.”

The following two tabs change content below.