„Republica Moldova a fost salvată de Maidanul de la Kiev”

Interviu cu observatorul politic Oazu Nantoi

Nantoif.n.roscovanu

– Stimate Domnule Nantoi, dvs. aţi declarat în cadrul unui interviu că Republica Moldova a fost salvată de Maidanul de la Kiev. Ce aţi avut în vedere?

Se ştie că regimul Putin este obsedat de ideea să restabilească controlul asupra teritoriului fostei URSS, poate, cu excepţia Ţărilor Baltice, care au reuşit să devină ţări membre ale Uniunii Europene şi ale Alianţei Nord-Atlantice. În realizarea acestei politici, regimul Putin a recurs la anexiunea teritoriului Ucrainei, al unui stat suveran, aplicând scenariul de care a făcut uz Hitler în cazul Regiunii Sudete (1938). Mai mult, Moscova a recurs la agresiunea directă împotriva Ucrainei. Când a fost lansat proiectul Parteneriat Estic, a apărut întrebarea: cum va reacţiona Federaţia Rusă?

Subliniez că Acordul de Asociere dintre UE şi Ucraina a fost publicat pe internet încă în decembrie 2011. Şi acest proiect nu a provocat animozităţi în interiorul societăţii ucrainene, nici la Est şi nici la Vest. Semnarea acestui acord era singurul punct din cauza căruia nu aveau loc bătăi în Rada Supremă de la Kiev. Totul mergea spre faptul că ex-preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, urma să semneze Acordul de Asociere la Summit-ul UE de la Vilnius (29-30 noiembrie 2013). În vara anului 2013, Rusia a trecut la faza de război informaţional. A început să şantajeze tot mai dur Ucraina, inclusiv prin intermediul unor negocieri obscure şi secrete între Ianukovici şi Putin. S-a ajuns la coruperea lui Ianukovici. Astfel, Ucraina a devenit ostaticul acestei cârdăşii politice secrete.
Şi atunci (la 30 noiembrie 2013) când a devenit clar că Ianukovici nu va semna Acordul de Asociere cu UE, am presupus existenţa unei cârdăşii între Ianukovici şi Putin privind acordarea suportului financiar celui dintâi pentru prezidenţialele din 29 martie 2015. Ianukovici urma să ducă treptat Ucraina în Uniunea Eurasiatică.

– Ce s-ar fi întâmplat în cazul în care Ianukovici ar fi rămas la putere în Ucraina?

Regimul Putin ar fi avut mână liberă să se ocupe de Republica Moldova. Să nu uităm că la 9 mai 2013, când a avut loc, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, concertul interpretului rus Kobzon, Dmitri Olegovici Rogozin şi „renumitul” V. Voronin au lansat mesajul clar din partea Rusiei: votaţi comuniştii. Să nu uităm că la 5 martie fusese demis guvernul Filat. Atunci mergeam spre alegeri anticipate. Comuniştii sperau să vină la guvernare şi să anuleze acordurile privind apropierea RM de UE.

Rusia realizează acţiuni subversive ample împotriva Republicii Moldova. E vorba de războiul informaţional, ong-uri, racolarea tinerilor din Republicii Moldova etc. Dacă regimul Ianukovici s-ar fi menţinut şi Ucraina ar fi renunţat la semnarea Acordului de Asociere cu UE, noi am fi fost următorii pe lista preocupărilor lui Vladimir Putin. Însă a răbufnit Maidanul, societatea ucraineană s-a săturat de regimul corupt al lui Ianukovici.

La 23 februarie 2014, acesta a fost evacuat de serviciile speciale ruseşti. Ucraina s-a rupt după scenariul pus la cale de Putin şi Ianukovici. Astfel am fost salvaţi noi, cei din RM. În situaţia în care a fost pierdut controlul asupra Ucrainei, a eşuat proiectul Novorosia. UE a realizat caruselul de vizite ale oficialilor străini în RM. Acestea aveau mesajul adresat lui Putin: „Nu atinge RM”. Am fost salvaţi în ultima instanţă de Maidan, care a dus la debarcarea lui Ianukovici de la putere şi a dat peste cap scenariile lui Putin.

– Credeţi că Putin se va opri aici?

În opinia mea, atât evenimentele dramatice din Ucraina, cât şi evoluţia situaţiei politice din 2009-2010 din RM demonstrează că un stat corupt nu poate să se protejeze de acţiunile regimului Putin. Funcţionarii publici şi politicieni corupţi sunt agenţii lui Putin, ei distrug statalitatea Republicii Moldova. Ei compromit perspectiva europeană în ochii cetăţenilor Republicii Moldova. Ei consolidează poziţiile regimului Putin în Republica Moldova prin proiectele politice de tipul PSRM. Partidele europene care s-au compromis cedează spaţiul pentru partidele revanşarde. Eu înţeleg astfel situaţia din Republica Moldova. Este uşor să arăţi cu degetul spre Rusia şi să-l acuzi de toate relele, dar este mult mai greu să fim capabili să avem o guvernare care să nu fie coruptă şi să nu compromită statalitatea Republicii Moldova, inclusiv perspectiva europeană în ochii cetăţenilor.

– În urma alegerilor locale, îi avem pe Usatîi la Bălţi, pe Shor la Orhei. În plus, Irina Vlah a fost aleasă anterior în UTA Găgăuzia. Ar putea prezenta pericol pentru securitatea statului aceste persoane alese în fruntea unor unităţi administrative?

Trebuie monitorizată activitatea oricărui funcţionar public şi a oricărui politician. Fie un primar, fie un başcan trebuie să-şi exercite funcţiile în limitele cadrului legal existent. Dacă eşti primar ocupă-te de problemele oraşului, atrage investiţii, rezolvă problemele locuitorilor. Este cu totul altceva când administraţia locală este implicată în scenarii antistatale, de exemplu, aşa-zisul „referendum” din 2 februarie 2014 din UTA Găgăuzia.
În cazul „Republicii Găgăuze”, Procuratura Generală a anunţat că a intentat nişte dosare penale şi acum, în vara lui 2015, îmi pun întrebarea: cum trebuie să fie tratat statul a cărui structură intentează dosare penale ce nu au continuitate?

Dosarele trebuiau să ajungă în instanţa de judecată în cadrul căruia să se decidă vinovăţia sau nevinovăţia persoanelor implicate. Structurile de stat ale Republicii Moldova îşi mimează activitatea, în special atunci când este vorba de problema securităţii naţionale.

Pe de o parte, unii dintre politicienii noştri se plâng că le este refuzat accesul în regiunea transnistreană, că avem probleme cu şcolile cu predare în limba română, că avem probleme cu fermierii, de care îşi bat joc marionetele ruseşti, dar, pe de altă parte, aceleaşi marionete ruseşti circulă liber prin Aeroportul Internaţional Chişinău.

– Cum explicaţi acest paradox?

Cred că sunt nişte scheme de facere a banilor, în care sunt implicaţi atât cei de pe malul stâng, cât şi unele persoane de pe malul drept al Nistrului. Astfel, Nina Ştanski şi Jenea Şevciuk, cu zâmbetul sfidător pe buze, trec prin zona VIP a Aeroportului Internaţional Chişinău. Ei ştiu cu cine sunt în cârdăşie. Şi unii, şi alţii sunt sub capacul serviciilor secrete ruseşti.