Republica Bălţi sau „scenariul chirghiz”

Spiritele s-au aprins în ultimele câteva zile, după ce Consiliul municipal din Bălţi a votat organizarea unui referendum privind „o autonomie mai mare” pentru oraşul Bălţi. Ce-ar însemna o „autonomie mai mare” încă nu ştie nimeni, dar se presupune că Bălţiul merge astfel pe urmele Tiraspolului şi ale Comratului.

Agitaţie nesănătoasă

Mai cu seamă o parte a presei de limbă rusă a fost cuprinsă de frenezie, de agitaţie nesănătoasă, lansând ipoteze provocatoare, iar unii comentatori au ajuns să prezică vărsări de sânge, să sugereze bălţenilor să pună mâna pe „armatură şi druci de fier”, dacă autorităţile nu vor accepta condiţiile „autonomiştilor”. Ce fel de condiţii iarăşi nu se ştie.

Se pomeneşte ca de obicei de „pericolul unionismului”, al „românizării”, se excită sentimentul „patriotismului” şi al „statalităţii”. Ceva mai înainte, consilierii municipali adoptaseră pentru Bălţi drapelul roşu-albastru al PCRM, care este prezentat ca fiind al lui Ştefan cel Mare, dar seamănă cu drapelul Rusiei, fără culoarea albă. Au existat şi alte manifestări de „separatism”, cum ar fi declararea Bălţiului drept oraş liber de homosexualitate, dar ceea ce se anunţă acum pare să facă parte dintr-un plan mai general ale cărui obiective nu sunt dezvăluite în totalitate.

PCRM se solidarizează

Deşi liderii PCRM declară că nu cunosc aceste planuri, ei se declară solidari cu intenţiile fracţiunii PCRM de a organiza referendumul pentru extinderea autonomiei, ceea ce ar sugera că acţiunea respectivă face parte din scenariul comuniştilor de a scoate lumea în stradă şi de a provoca alegeri anticipate, profitând şi de contextul crizei economice europene, de seceta şi starea de nemulţumire crescândă a populaţiei în legătură cu creşterea preţurilor şi scăderea nivelului de trai.

„Nu e vorba despre separare”

După ce premierul Filat a cerut SIS-ului, Procuraturii Generale şi MAI să „investigheze cazul de încălcare a normei legale de către Consiliul municipal Bălţi”, iar şefului Oficiului teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat – „să atace în instanţa de judecată decizia Consiliului municipal Bălţi după intrarea ei în vigoare, luând în calcul gravele încălcări ale legislaţiei admise în procesul de adoptare a acestei decizii”, vicepreşedintele fracţiunii PCRM în Consiliul municipal Bălți, Alexandr Poneatovschi, a ţinut să sublinieze că comuniştii de la Bălţi nu sunt animaţi de scopuri separatiste, ci e vorba despre nişte nemulţumiri care se înscriu în ceea ce se numeşte autonomia publică locală. „Oamenii sunt nemulțumiți de faptul că se duc 800 de milioane de lei în bugetul de stat și înapoi ne vin 250 milioane de lei”, a explicat el, precizând că autoritățile locale îşi doresc mai multe împuterniciri, pentru a-şi rezolva de sine stătător unele probleme. „Noi avem întreprinderi, avem instituții medicale și alte multe instituţii, cărora li se impune subordonare dublă. Care este sensul? Noi suntem municipiu, suntem capabili să ne soluționăm singuri problemele. Asta se referă și la finanțare. Noi alocăm sume enorme în bugetul de stat, dar înapoi ni se întorc bănuți. Nu putem face planuri de perspectivă pentru decizii de amenajare a orașului, pentru soluționarea problemelor sociale” (omg.md) .

„Verticala puterii”

Ceva mai înainte, la 20 iunie, primarul municipiului Bălți, Vasile Panciuc, susținea că opinia autorităților locale este ignorată de Guvern, chiar și atunci când este vorba despre niște probleme de nivel local. El a afirmat aceasta în cadrul ședinței Comisiei administrație publică și dezvoltare regională, unde s-au discutat recomandările Consiliului Europei în ce priveşte autonomia publică locală din RM. Ne amintim cu acest prilej că şi primarii Chişinăului, inclusiv Serafim Urechean şi Dorin Chirtoacă, au exprimat uneori nemulţumirea în legătură cu raportul disproporţionat între contribuţia Chişinăului la bugetul de stat şi alocările care îi reveneau în urma redistribuirii veniturilor din acest buget. Nu e un secret că guvernarea PCRM a ignorat recomandările Consiliului Europei, acţionând în sens invers, constituind „verticala puterii” după modelul lui Putin. Acum, se vede, vor să profite de ele pentru a destabiliza situaţia din RM. Trebuie să recunoaştem că şi guvernarea AIE nu s-a grăbit să întreprindă acţiuni de descentralizare a puterii, însă, oricum, acest lucru nu se rezolvă prin referendum, ci în Parlament.

Nu e permis orice referendum

De aceea, acţiunile premierului Filat sunt corecte, iar cererea sa de anulare a deciziei Consiliului Municipal este legitimă. Bălţenii pot organiza referendum, însă nu în chestiunea împuternicirilor autorităţilor publice locale. Conform Codului Electoral (art. 178), problemele privind impozitele şi bugetul nu pot fi supuse unui referendum local (nici naţional). Şi stabilirea datei referendumului nu ţine de consiliul local, ci de decizia Comisiei Electorale Centrale, la propunerea consiliului orăşenesc (municipal). (art 179).

Aşa că, dacă sunt bine intenţionaţi, consilierii municipali de la Bălţi ar trebui să se oprească aici. Dar dacă nu?

Ce vor comuniştii cu adevărat?

Dacă nu, înseamnă că situaţia e mult mai serioasă decât s-a crezut până acum. Am putea presupune că cineva doreşte punerea în aplicare în RM a „scenariului kirghiz”, adică folosirea populaţiei de limbă rusă drept „carne de tun”, în interesele unei forţe politice. În cazul dat, e vorba despre PCRM. O asemenea ipoteză a lansat scriitorul şi publicistul transnistrean Roman Konopliov, care le recomandă ruşilor din RM să nu ia în seamă „delirul provocatorilor”.

Nu este exclus că prin acţiunile provocatoare ale comuniştilor bălţeni cineva să ţintească în reglementarea transnistreană, pentru a preîntâmpina planul de includere a Transnistriei în calitate de „raion cu statut special” în componenţa RM. Despre existenţa unui asemenea scenariu, coordonat de Putin şi Merkel, a scris presa de la Moscova.

Calm şi cu stăpânire de sine

Oricum, este important nu numai ceea ce vor întreprinde bălţenii, dar şi cum vor reacţiona autorităţile centrale, clasa politică în general, presa. Să ne păstrăm calmul, luciditatea. Chiar dacă se va insista pe desfăşurarea referendumului, acesta nu poate avea un efect – nici formal, juridic, nici practic. Republica Bălţi poate fi proclamată, dar nu poate exista. Dacă ar fi putut, ar fi fost formată cu 22 de ani în urmă. Ceea ce dovedeşte încă o dată că e vorba despre o încercare de minte a AIE.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)