REPORTAJ // Un primar de tip occidental şi mica lui „revoluţie” la Vărzăreşti

Ion Crudu a refuzat oferta de avocat la Washington ca să devină primar în localitatea de baştină

Era cel mai tânăr primar din RM când, în urmă cu doi ani, a fost învestit în această funcţie. În luptă cu cei 12 contracandidaţi, a reuşit să spargă tiparele de gândire de la sat. În primul rând, era necăsătorit şi fără o casă de copii, cum le place oamenilor de la ţară. Unica lui „zestre” era facultatea şi masteratul în Drept la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi. Faptul că îşi începuse cariera de jurist la Raiffeisen Bank şi că nişte americani cu bani în pungi erau cu ochii pe el i-a făcut pe consăteni să-l vrea pe Ion Crudu în fruntea comunei.

La Vărzăreşti, r. Nisporeni, primăvara umblă deja nestingherită pe ulicioare. Primarul Ion Crudu e în aşteptarea unor oaspeţi de seamă – primarul comunei Putna şi stareţul Mănăstirii lui Ştefan cel Mare, „pentru că se coace un acord de înfrăţire dintre istoricele noastre comune”. Primarul speră la o mai mare deschidere pentru copiii din Vărzăreşti, dar şi pentru noi investiţii economice.

Nu există înstrăinarea dintre oameni

Admirăm peisajele uneia din cele mai vechi localităţi basarabene. Primarul se oferă bucuros să ne facă o plimbare cu autoturismul personal, pentru a ne dovedi ritmul accelerat de dezvoltare a comunei. E departe de imaginea spaţiilor rurale aflate în criză. Cu peste 7000 de locuitori şi 35 de agenţi economici, e poate cea mai optimistă, mai modernă şi mai plină de iniţiativă localitate. Ion Crudu spune că, în orice localitate de peste Prut cu acelaşi număr de locuitori, bugetul e de trei ori mai mare decât la noi, iar primarul are o leafă de patru ori mai mare! Precizăm că din comuna Vărzăreşti fac parte satele Vărzăreştii Vechi, Vărzăreştii Noi şi Şendrenii.

Spre surpriza oricărui vizitator, aici se observă cu ochiul liber mentalitatea de pe vremea marilor boieri de odinioară – Şendrea şi Vărzari, bine văzuţi la curtea domnului, intraţi în istorie ca mari gospodari şi cu dare de mână. Aici, ca în vremuri străbune, clăcile salvează oamenii în cele mai dificile situaţii. Încă nu există izolarea şi înstrăinarea dintre oameni.

Revenit acasă la îndemnul forţelor democratice

Ion Crudu, la vârsta de 21-22 de ani, lucra deja în calitate de consilier la Raiffeisen Bank din Iaşi. La 23–24 de ani, era şef de district la aceeaşi bancă, la 24 de ani, lucra consultant al directorului executiv la o întreprindere. Când şi-a început cariera de avocat, avea clienţi cu contracte din cele mai bănoase la un barou din Iaşi, de peste 5 milioane de dolari, în parteneriat cu alţi avocaţi, între care şi profesori universitari.

La numai 25 de ani, Ion Crudu îşi permitea deja să-şi cumpere un „Lexus”, pe care nu i-l puteau face cadou părinţii, oameni fără studii superioare, dar care au bunul-simţ şi cultura de la ţară.

După o evoluţie profesională de invidiat, a revenit în Basarabia la îndemnul forţelor democratice din 7 aprilie 2009, spre uimirea foştilor parteneri de business, care nu-l înţeleg de ce a ales să „descalece” într-un… sat uitat.

Experienţa bancară şi relaţiile pe care şi le-a făcut în UE îl ajută enorm la dezvoltarea comunei. „Am decis să revin în RM când democraţia câştiga teren şi tinerii cu pregătire de tip occidental şi posibilităţi erau chemaţi acasă pentru a face marile schimbări. Am candidat pe listele PLDM şi mi-am propus să-mi dedic o parte din anii mei frumoşi comunei de baştină.”

Generaţiile de jertfă din Franţa şi SUA, modele pentru noi

Igor, de 14 ani, munceşte cot la cot cu bărbaţii satului

„Îndemn toţi conaţionalii noştri cu resurse din afară să-mi urmeze exemplul. Chiar în perioada campaniei electorale, am avut o ofertă de a pleca avocat în Washington şi am refuzat pentru satul străbunicilor mei. Dacă toţi cei cu capacităţi vor pleca din ţară, nu vom putea depăşi niciodată veşnica noastră tranziţie. Pentru ca Franţa să devină cea din prezent, a existat o generaţie care s-a jertfit şi a făcut o revoluţie ce a marcat întreaga Europă. Pentru ca America să fie atât de puternică, au existat generaţii care au purtat ani în şir războaie civile, cu sacrificii pentru ţara lor şi pentru generaţiile viitoare”, a remarcat Ion Crudu.

Cea mai mare provocare pentru tânărul primar a fost cea de a-şi face consătenii să fie cetăţeni activi, să se implice în luarea deciziilor comunitare şi să pună umărul la rezolvarea problemelor cu care se confruntă. În doar doi ani, primarul Ion Crudu a reuşit să schimbe la faţă Vărzăreştii, prin atragerea de investiţii atât din bugetul de stat, cât şi de la organizaţii internaţionale, precum „Mara Foundation”, „Rotary Club”, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) etc.

Astfel, principalele sale obiective de remediere a problemelor de infrastructură – asigurarea cu apă, canalizarea şi reparaţia clădirilor publice sunt spre finalizare.

A investit sute de mii de euro în construcţia drumurilor, în reparaţia unei case de cultură, a sălii de sport a Gimnaziului Şendreni, a acoperişului unei grădiniţe.

Schimbarea la faţă a localităţii, în 24 de luni

Cimitirul Eroilor Români din Vărzăreşti

„Avem de refăcut liceul, canalizarea acestuia, din donaţii din Marea Britanie şi SUA. Am mobilizat o echipă de tineri care au sădit un parc în centrul comunei, au amenajat bănci, coşuri de gunoi şi un scrânciob. Proiectul va continua. Vrem trotuar şi internet gratuit. Derulăm cel mai mare proiect de când există comuna, în vederea dezvoltării traseelor turistice. Am început să facem un drum spre Cimitirul Eroilor Români, o mândrie a noastră. Vin mulţi pelerini la cea mai veche mănăstire din RM, Vărzăreşti, situată pe una din colinele noastre şi trebuie să le oferim un drum pe măsura aşteptărilor”, spune primarul.

La Vărzăreşti, cunoaştem agricultori cu 30–40 de hectare de livezi, care au beneficiat de finanţări din afară. Mici antreprenori prosperi construiesc restaurante şi îşi ajută consătenii. Alţii practică piscicultura. Unii tineri între 22 şi 23 de ani au fost deja sponsorizaţi de guvern în afaceri agricole. Care e secretul reuşitei acestora? Primarul Ion Crudu ne răspunde: trebuie doar să demonstreze că sunt cei mai buni şi le reuşeşte de minune.

Un restaurant înălţat din ruine

Vărzăreştii, precum spuneam, are locuitori foarte activi, care sunt foc şi pară în tot ceea ce fac. Chiar în vecinătatea primăriei, ne îmbie restaurantul „La mama”, cu o terasă de unde pot fi văzute privelişti divine şi copii alergând de la şcoală. Aflăm că localul aparţine unei familii de gospodari care au început în 2006 construcţia unei afaceri mai mari: restaurant, patiserie şi pizzerie, cu posibilitatea de a dezvolta un minihotel şi un magazin. Pe ruinele unei clădiri vechi, au reuşit să-şi facă o afacere de succes de câteva milioane de lei! Sunt instruiţi şi copiii care vor prelua treptat afacerea de familie. De fapt, astfel procedează toţi întreprinzătorii din Vărzăreşti, îşi iniţiază odraslele în arta afacerilor.

Cimitirul Eroilor Români din Vărzăreşti

Maria Tâmbur, proprietara restaurantului, îşi aminteşte de perioadele în care nu avea ce pune pe masă celor trei copii minori. „Mâncam margarină, căci unt natural nu ne puteam permite, de carne – nici vorbă. Aici am găsit doi pereţi întregi şi doi cârligaţi.” Acum afacerea merge strună. Avem comenzi pentru 25 de nunţi pentru anul acesta. Pe drum, vin încă vreo 15. Mai organizăm cumetrii, câte o înmormântare, o zi de naştere. Baba, în loc să stea acasă la pensie, caută bani prin proiecte, căci ceaunele nu-i plac”, râde femeia.

„Capitalistul” satului

Cel mai mare agent economic din Vărzăreşti, Ştefan Drăgan, deţine Fabrica de vinuri din localitate şi Tabăra de vară pentru copii, cu restaurant, unde se odihnesc copiii din tot raionul Nisporeni. Până în 2006, fabrica a funcţionat mulţumitor, după care a cam degradat din lipsa unor pieţe de desfacere. Vii nu se mai sădesc, oamenii preferă mai mult livezile de prune. În aceste condiţii, întreprinderea prelucrează anual circa o mie de tone de struguri. Mândria capitalistului din Vărzăreşti este tabăra de vară, pitită între coline, pe care a modernizat-o.

Aici a avut loc anul trecut o tabără de vară de master class, organizat de Clubul „Rotary”, la care au participat pictori renumiţi din RM şi alte cinci ţări. Picturile realizate pe buza codrilor au fost vândute la o licitaţie, iar banii adunaţi investiţi într-un proiect social. Primarul promite în sezonul estival o nouă tabără pentru artişti la un nivel mai ridicat.

Cel mai mare producător de prune, fără piaţă de desfacere

Într-o bucată de zi am reuşit să epuizăm o jumătate din agendă şi neobositul Ion Crudu insistă să-i vedem cei mai harnici şi mai isteţi consăteni, exemple pentru toţi locuitorii din satele RM. Desigur, nu-i putem onora chiar pe toţi, căci sunt foarte mulţi. La deal de primărie, vedem o clacă de localnici care încarcă piatră pentru a astupa gropile de pe drumul mănăstiresc. Mână de la mână, claca le rezolvă pe toate. Şeful este Ion Caragia, un agent economic, de la care aflăm că Vărzăreştii e considerat cel mai mare producător şi uscător de prune şi ne invită în gospodăria lui, pe care a transformat-o într-un depozit de prune uscate.

Afacerea e unica sursă de venit pentru mahalagiii săi, care scot sâmburii din fructe doar manual. Creditele bancare îi rad buzunarele lui Ion Caragia. „Stau cu producţia în frigider şi n-am unde o desface”, se plânge localnicul. Şi-a vândut apartamentul din oraş şi a investit banii în afacerea în care şi-a implicat şi soţia, şi cei doi copii. Ion Caragia ne arată lăzile pregătite pentru noua recoltă de struguri. Nici nu vrea să audă de plecări în Spania sau Italia, deoarece are prea mult de lucru acasă.

Dascălii, în luptă cu „exploatarea” copiilor de la ţară

Ion Caragia, un agent economic optimist

Printre mahalagiii implicaţi în repararea drumului, zărim un puştan de vreo 14 ani, Igor, care ridică piatră cot la cot cu bărbaţii, chiar în timpul orelor de şcoală. Modest îmbrăcat şi încălţat, spune că aşa îşi face bucata de pâine ca să mănânce seara. Câştigă între 60 şi 80 de lei pe zi, iar în vacanţa de vară merge cu sapa pe deal. Mama copilului mărturiseşte că este unica lor soluţie ca să-şi facă bani de hrană.

Mariana Bulicanu, de doi ani director adjunct la Gimnaziul Şendreni, foarte energică la cei 28 de ani ai săi, a decis să schimbe radical mentalitatea oamenilor de la ţară, pentru care studiile odraslelor nu sunt prioritare. Ni se plânge că cea mai mare problemă a dascălilor e să oprească „exploatarea” copiilor. „Copiii de la sat muncesc foarte mult, în special, în familiile în care sunt rămaşi cu câte un singur părinte. Băieţii preiau toate obligaţiile taţilor plecaţi. De aceea, au multe absenţe, mai ales, când se încep muncile în grădini”, observă profesoara.

O mare parte a elevilor din Vărzăreşti au părinţi peste hotare şi rămân acasă cu bunicii, cu rudele sau chiar singuri şi toată povara educaţiei e pusă în cârca dascălilor. Fenomenul depopulării a înregistrat o micşorare drastică a numărului elevilor. Din trei gimnazii şi un liceu, în opt ani de zile, vărzăreştenii au rămas cu un gimnaziu şi un liceu. O bună parte a dascălilor au plecat la muncă în străinătate, în prezent, profesorii mai în vârstă rămaşi predau câte două-trei materii.

De ce în Marea Britanie tinerii sunt pregătiţi de viaţă

„Vrem ca părinţii să fie partenerii noştri în procesul de studii, dar ei percep şcoala ca pe o instituţie obligată să le ofere servicii semigratuite, educându-le odraslele. Şcoala de la ţară necesită investiţii mai mari şi o atenţie sporită din partea factorilor decizionali. Părinţii de la oraş sunt mai responsabili faţă de copiii lor. Am avut ocazia să vizitez şcoli din Londra. Sunt foarte bine dotate, se pune accent pe munca individuală a elevilor, pentru a forma cetăţeni pregătiţi pentru viaţă. Fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar încheie contracte cu părinţii, în care se stipulează drepturile, obligaţiile şi sancţiunile pentru nerespectarea lor, atât pentru elevi, părinţi, cât şi pentru administraţie”, susţine Mariana Bulicanu.

 Cuvântul „primar” vine de la latinescul primus, primul într-o anumită activitate şi primarul Ion Crudu este primul în toate. „Eu, ca primar, trebuie să fiu şi duhovnic, şi preot, şi poliţist, şi asistent social, şi ghicitor de vise, şi mamă, şi tată, şi frate, şi soră. În contextul descentralizării, când se derogă mai multe atribuţii din partea puterii centrale către puterea în teritoriu, primarul are mai multe pârghii de a rezolva probleme şi, totodată, mai multe responsabilităţi.” (Ion Crudu)

Angelina Olaru

 

 

 

The following two tabs change content below.