Reportaj // Primarii din sudul RM caută soluţii pentru dezvoltarea turismului

Portul Internaţional Giurgiuleşti, de jure e mai mult destinat pentru pasageri, de facto vezi doar nave cu mărfuri

Portul Internaţional Giurgiuleşti, de jure e mai mult destinat pentru pasageri, de facto vezi doar nave cu mărfuri

Dusu-m-am la Giurgiuleşti // Primarii localităţilor din sudul Republicii Moldova s-au adunat la Giurgiuleşti pentru a vedea cum ar putea să-şi facă meleagurile mai atractive pentru turişti

Întrunirea primarilor menită să găsească soluţii pentru dezvoltarea turismului în localităţile pe care le conduc s-a soldat cu o concluzie cât se poate de simplă: „Pentru a atrage turiştii, trebuie să ai ce le arăta, să ai cu ce să-i hrăneşti şi unde să-i culci”. Am fost şi eu la Giugiuleşti, am avut ce vedea, am gustat din bucatele „ca la Dunăre” şi am revenit la Chişinău.

Drumul de la Chişinău până la Giugiuleşti s-a dovedit a fi lung şi plin de hopuri. Ajunşi la Giurgiuleşti, vedem doar câţiva bătrâni care ne iau la întrebări: „Despre turism vreţi să discutaţi? Nu prea vin turişti pe la noi. Avem ce să le povestim. Am trecut prin două războaie, prin secetă şi foamete. Acum trăim ca în rai”, ne spune moş Niculae. „Care bătrân v-a spus că trăim ca în rai? E amară viaţa acum. Pe timpuri, erau colhozurile, oamenii aveau de lucru. Fiul meu mai mic a rămas fără serviciu. Lucra la terminal, la Portul Giugiuleşti. De ce? Pe chestiuni politice. Dacă nu eşti din partid, nimeni nu te ia la lucru. Şi acum, cu regulile noi, la vamă nimirică (nimic) nu mai putem duce peste graniţă. Doar nu am să mă duc cu văzutul în România”, se plânge mătuşa Olea pe care am întâlnit-o lângă casa de cultură din sat, o clădire imensă, care mai păstrează panoul: „Omul e slăvit prin muncă”.

Tatiana Gălăţeanu, primar de Giurgiuleşti: „Ca la noi în sat nicăieri în RM nu se respectă cu atâta sfinţenie tradiţiile. Cred că localnicii sunt deschişi să inaugureze în casele lor pensiuni, important e să nu le modernizeze”

Tatiana Gălăţeanu, primar de Giurgiuleşti: „Ca la noi în sat nicăieri în RM nu se respectă cu atâta sfinţenie tradiţiile. Cred că localnicii sunt deschişi să inaugureze în casele lor pensiuni, important e să nu le modernizeze”

Ce a mai rămas din patrimoniul arheologic

Prin ce ar putea fi slăvite localităţile din sudul RM urmează să stabilească primarii acestora. S-au adunat cu toţii în sala de conferinţe a Primăriei Giurgiuleşti pentru a identifica soluţiile de dezvoltare a turismului. Preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova şi-a asumat rolul de a-i ghida pe primari în acest drum lung. „De la idee la realizare e o cale anevoioasă. Orice idee sănătoasă care ar putea fi competitivă este încurajată să fie înaintată, iar noi, în baza unui concurs, vom selecta cea mai bună idee care poate fi adusă la nivel de proiect. Iar pentru această idee vom elabora studiul de fezabilitate din banii proiectelor”, încearcă să-şi explice misiunea preşedintele asociaţiei.

O surpriză pentru primari este să afli că în localităţile lor au fost făcute descoperiri arheologice, care ar putea fi mult mai multe la număr dacă lucrările de infrastructură nu le-ar fi distrus. „În ultimii 20 de ani, patrimoniul cultural şi cel arheologic a avut mult de suferit. Zona de sud este foarte bogată în monumente arheologice. Movila mare de la Giurgiuleşti este un adevărat monument istoric. Cele mai multe dintre aceste movile datează de când au fost construite renumitele piramide. Tot la Giurgiuleşti există rămăşiţele unei cetăţi din vremea lui Ştefan cel Mare, cetatea din pământ care a fost puternic afectată în timpul construcţiei tronsonului Cahul-Giurgiuleşti. Constructorii se pare că nu au avut de unde lua pământ şi au distrus cetatea pentru a face tronsonul. Portul este o oportunitate formidabilă pentru ţară, însă nu cu preţul distrugerii”, le vorbeşte primarilor directorul Agenţiei Naţionale Arheologice Vlad Vornic. Potrivit acestuia, pentru a atrage mai mulţi turişti, primarii trebuie să deschidă în fiecare localitate un muzeu, unde vor fi prezentate vestigiile.

„Avem să le arătăm multe lucruri turiştilor – muzeul satului, stejarul lui Moş Andrei, care are sute de ani şi nu permitem nimănui să-l taie, pentru că este un monument natural. Apariţia portului la Giurgiuleşti ne-a făcut mai cunoscuţi, însă n-a sporit fluxul de turişti. Iniţial, era nava ‘Prinţesa Elena’, care circula spre Turcia. Acum, nu mai ştiu ce e cu prinţesele noastre”, ne spune Tatiana Gălăţeanu, primarul de Giurgiuleşti.

Cândva transporta pasageri din Turcia, acum nava „Prinţesa Elena” este abandonată

Cândva transporta pasageri din Turcia, acum nava „Prinţesa Elena” este abandonată

Prinţesele au fost abandonate. Nu sunt rentabile

Pe prinţesa Elena o întâlnim abandonată pe malul Prutului, la intrare în Portul Internaţional Giurgiuleşti. Administratorul ne spune că aceasta nu mai circulă, deoarece nu este rentabilă. Deşi, potrivit acestuia, Portul are menirea primordială să primească pasageri, dar numai containere cu mărfuri poţi vedea în jur. „A fost o încercare de a deschide o cursă regulată Giurgiulești–Istanbul, dar n-a fost rentabilă şi a fost suspendată. Dacă este cerere, Prutul e navigabil de la Giurgiuleşti până la Cahul”, le sugerează primarilor administratorul Portului, Nicolae Corduneanu, căpitan de navă cu o experienţă de peste 20 de ani.

Nicolae Corduneanu, de mai bine de 20 de ani este căpitan de navă

Nicolae Corduneanu, de mai bine de 20 de ani este căpitan de navă

Se pare că realitatea prezentată de şefii portului i-a cam dezamăgit pe primari. Dar urmăm programul şi ne îndreptăm spre localul unde vom gusta din bucatele tradiţionale: „Ca la Dunăre”. Ne încălzim cu o farfurie de zeamă, pentru ca apoi să ni se pună în faţă o farfurie cu mămăligă şi peşte. Ce strategii vor identifica primarii pentru a atrage turiştii urmează să aflăm. Cert este că simţul umorului îi caracterizează pe cei din sudul R. Moldova. „Să mă ierte primăriţele pentru gluma pe care o fac. Peştele este ca şi sexul, o mişcare în plus şi gata”, se amuză un primar.

Femeile primare au avut ce să le răspundă, apropo sunt mai multe decât bărbaţi. „Aşa voi, bărbaţii, sunteţi cu glumele, iar noi vom face treabă”, îi spune o primăriţă. Acum urmează să elaboreze proiecte şi primăriţele deja au format un tandem. Vom vedea cine va ieşi primul în competiţie şi care sat va reuşi să atragă mai mulţi turişti.

The following two tabs change content below.