REPORTAJ // Bucovina, țara sfinților

La moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

La moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

În pelerinaj, cu inima aproape de Cer

Grupul de pelerini ai Mitropoliei Basarabiei au coborât de pe Muntele Ceahlău (după cum v-am povestit la începutul pelerinajului nostru: http://www.jc.md/pelerinaje-pe-locurile-mantuirii-neamului-romanesc/) și s-au îndreptat spre nepieritoarea Cetate a Sucevei. Pe acele locuri divine începi să înțelegi absurditatea multor tineri la modă, care preferă turismul din străinătate în detrimentul celui românesc. În inima Bucovinei, unde prezentul și trecutul acelor meleaguri se întrepătrund.

Acolo oamenii sunt mai aproape de Dumnezeu și de timpul marilor viteji și binefăcători ai creștinătății, pentru că și tinerii, și bătrânii păstrează memoria faptelor demult apuse. Spovedania, împărtășirea cu sfintele taine, legătura permanentă cu biserica fac parte din viețile bucovinenilor simpli. Toți își au duhovnicii lor, de la care cer sfat și rugăciune.

Pictură din perioada lui Petru Rareș

Pictură din perioada lui Petru Rareș

Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, protector și pe timp de război, și pe timp de pace

Călătorii noștri s-au cazat într-un hotel din centrul fostei capitale a Moldovei, chiar la doi pași de marele ocrotitor al Bucovinei – Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, ale cărui moaște se păstrează în biserica mănăstirii din vecinătate, construcție începută în 1514 de către fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Orb. Să amintim, că primul locaș unde au fost așezate moaștele Sf. Ioan cel Nou a fost Biserica Mirăuți din apropiere, deosebit de valoroasă, sub aspect arhitectural și istoric, ce datează din secolul al XIV-lea, fostă catedrală mitropolitană a Moldovei. Acolo erau miruiți domnii Moldovei înainte de a fi înscăunați. Cine ajunge la Suceava și nu merge la Mirăuți, poate considera că a lăsat acolo o parte din sine și va trebui să revină neapărat.

Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou e mereu cu porțile larg deschise pentru oaspeții care venerează mucenicul martirizat în Cetatea Albă prin 1332, ale cărui moaște au fost aduse de acolo de Alexandru cel Bun, în 1402 sau 1415, istoricii încă mai studiază problema. Peste șase veacuri Sf. Ioan cel Nou e unul dintre marii protectori ai Bucovinei. Și azi credincioșii își plâng patronul spiritual pentru chinurile groaznice pe care le-a suportat din partea păgânilor. Și azi, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava este aproape de omul contemporan, care aspiră spre o viață superioară. Ca și în timpul domnitorilor, el rămâne grabnic ajutător oricui suflet care îl cheamă și îi cere ajutorul.

3.Ne vorbește părintele Macarie

 Ne vorbește părintele Macarie

Minunile de sub ochii noștri

Părintele Macarie din mănăstirea suceveană povestește despre minunile din preajma moaștelor neputrede ale mucenicului, multe dintre care nici nu au fost consemnate: „Vin credincioși de la mari depărtări, care susțin că au fost vindecați de Sf. Ioan cel Nou. Spre exemplu, o credincioasă din Rusia a scăpat de paralizie chiar la Cetatea Alba (Belgorod Dnestrovsk de azi), după ce s-a spălat în izvorul sfântului. Era paralizată la mâna dreaptă și vine în fiecare an la noi să-i mulțumească pentru că a vindecat-o.

Unele minuni au fost descrise în cărțile despre viețile sfinților. Sunt vreo 30 de cazuri descrise și pe site-ul www.sfântulioancelnou.ro. Un credincios mi-a spus că, acum 30 de ani, a scăpat de o boală incurabilă de plămâni. A venit la Sf. Ioan cu credință și s-a rugat, apoi un preot i-a citit o rugăciune la moaște și după aceasta a fost la medic, care s-a mirat de vindecarea lui. Acel om nu i-a povestit nimic doctorului despre cauza tratamentului miraculos. Abia după trei decenii, m-a informat pe mine. Asemenea creștini sunt mulți”.

Pelerinii Mitropoliei Basarabiei

Pelerinii Mitropoliei Basarabiei

Acolo și japonezii își apleacă capul

„Mai ales, pe timp de vara, avem pelerini din toată lumea. Vin mulți japonezi. Chiar dacă nu sunt creștini, rămân impresionați de pictura bisericii, realizată în perioada lui Petru Rareș. Atunci, meșterii au atins marile culmi ale artei, pentru că puneau mult suflet în ce făceau.

În fiecare an, la hramul din 24 iunie, de nașterea Sf. Ioan Botezătorul, la mănăstire ajung credincioși din țară și din străinătate. Vin cu mare credință. ”Nu avem posibilitatea să-i cazăm pe toți, unii dorm în biserică sau afară, pe iarbă. Tot atunci se sărbătorește și aducerea moaștelor Sf. Ioan cel Nou. Sunt și dintre cei care priveghează toată noaptea, înconjoară biserica cu lumânări și apoi spun că sfântul i-a ajutat în viață”, povestește părintele Macarie.

În munți, pe urmele sihaștrilor din Bucovina

În munți, pe urmele sihaștrilor din Bucovina

Monument UNESCO, restaurat pe jumătate

”Moaștele acestui mucenic, asemenea celor ale Sf. Parascheva sau ale Sf. Dimitrie cel Nou sau ale părintelui Ion Lăcătușu, încă necanonizat, are trupul întreg – carne și oase, ”sărat cu duhul sfânt”. Sfinții prin viețile lor s-au făcut urmașii, prietenii lui Hristos și s-au umplut de harul Duhului Sfânt. Acest har sfântul Ioan și l-a agonisit prin fapte bune, prin multe milostenii și rugăciuni. L-a ajutat să-l mărturisească pe Hristos în fața tătarilor și să-și dea viața pentru credința în Hristos. Mai târziu, același har a făcut ca ale lui moaște să rămână neputrede și să facă minuni.”, remarcă preotul.

Demn de menționat e că biserica „Sf. Gheorghe”, în care odihnește Sf. Ioan cel Nou, face parte din patrimoniul cultural al UNESCO. Între anii 2000-2007, a avut loc un amplu proces de restaurare a picturii. Lucrările, însă, au stagnat și nădăjduim să fie finalizate. Deși este un monument UNESCO, avem doar promisiuni de alocare de fonduri europene. Nici Ministerul Culturii nu se prea ocupă de restaurarea și conservarea bisericii”, observă părintele Macarie.

Cetatea de Scaun a renăscut

La un sfert de oră de acel loc, pelerinii au fost cu mașina la Cetatea de Scaun a Sucevei, restaurată printr-un proiect cu finanțare europeană, renăscută și redată în toată splendoarea sa poporului român. Au putut-o admira la distanță, pentru că se finisează ultimele lucrări și încă era închisă pentru vizitatori. În luna noiembrie, susțin experții, lucrările ar putea fi definitivate. În imediata vecinătate, e situat și Muzeul Satului Bucovinean, unde călătorii noștri au avut posibilitatea să urmărească cum s-a modificat imaginea arhitecturii țărănești peste veacuri. Deosebit de prețios acest muzeu în context european: http://www.muzeulbucovinei.ro/muzeu/expozitii-permanente/muzeul-satului.

La Sf. Leontie

La Sf. Leontie

Panteonul Moldovei din Rădăuți

Mănăstirea Bogdanadin Rădăuți este un alt popas spiritual în Bucovina, care te ridică cu inima până la Cer. Acolo mulți dintre sfinții noștri au umblat în genunchi și și-au lăsat moștenirea duhovniceasca peste veacuri. Acolo aflăm energia și darul de la Dumnezeu a poporului nostru. Biserica ”Sf. Nicolae” este cea mai veche biserică din piatră din Moldova și are o istorie zbuciumată ca și cea a țării, zic istoricii.

Este ctitoria primului domnitor al Moldovei, Bogdan I-lea, întemeietorul statului feudal Moldova, în 1359. Acolo sunt înmormântați domnitorii – de la Bogdan I-lea, până la Alexandru cel Bun. Este o adevărată necropolă a Moldovei. Are forma de bazilică, de navă, care ne duce spre împărăția cerească, avându-l de cârmaci pe Iisus Hristos.

Este și acesta un diamant bucovinean al patrimoniului UNESCO – cu o arhitectură și pictură de o frumusețe supranaturală, mănăstire de metanie pentru unul dintre cei mai populari sfinți ai românității – Sf. Leontie din Rădăuți, cunoscut și ca duhovnic al lui Daniil Sihastrul.

Creștinii vin la Bogdana, întâi de toate, să cadă în genunchi la moaștele ocrotitorului lor, cea mai scumpă floare cerească a Rădăuților – Sf. Leontie, racla căruia e acoperită de crinii pământului pe care îl binecuvântează și în prezent. Alături de moaștele lui, sunt așezate spre închinare și părticele din osemintele Sf. Teodosie de la Brazi, un alt mare părinte al românilor, zis în popor și Teodosie al Moldovei.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei

Sf. Leontie și Sf. Teodosie de la Brazi, aproape și de poporul de azi

”Ei au fost episcopi de Rădăuți și au ținut trează credința noastră strămoșească. În perioada acestor sfinți, catedrala orașului Rădăuți a jucat un rol importantreligios, economic, cultural și politic. Apropierea lor de popor se vede prin numărul mare de credincioși, care vin să se închine aici, pentru că sfinții le ajută, sunt rugători la tronul cresc. Vin și mulți străini – polonezi, nemți, francezi, spanioli în număr mare, chiar neortodocși. Încercăm să le atragem atenția, că ar trebui să aducă un omagiu deosebit și marelui domnitor Ștefan cel Mare, care în timp ce ei își construiau catedrale, el ținea piept hoardelor barbare pentru țară și credință”, povestește măicuța Viorica.

Bogdana, necropolă domnească

Bogdana, necropolă domnească

Și preoții călugări de azi de la Mănăstirea Bogdana se străduiesc să țină aprinsă flacăra credinței. Fiecare dintre ei au mulți ucenici, există o legătură sufletească strânsă dintre preoți și enoriași. Sub oblăduirea acestei mănăstiri, s-a construit și un așezământ de copii, situat la intrarea din Rădăuți. E ca un mic orășel, unde călugării educă 120 de copii, până la 18 ani. Și această lucrare minunată nu ar fi fost posibilă fără ajutorul sfinților patroni și mijlocitori.

Centrul de pelerinaje ”EMAUS” ne invită în continuare să ne descoperim Țara și sfinții, care neîncetat se roagă pentru noi. Mai mult, organizatorii acestor pelerinaje au ambiția în lunile august, octombrie și noiembrie să ne ajute să-l cunoaștem și pe Sf. Nectarie, un mare doctor fără de arginți din Grecia. Pentru mai multe detalii, accesați site-ul: www.emaus.md.

The following two tabs change content below.