REPORTAJ // Basarabia l-a așezat la locul cuvenit pe generalul Stan Poetaș după aproape 80 de ani de ignoranță

Piatra funerară a Generalului Poetaș are la mijloc o dungă de găuri dese asemănătoare unei rafale de automat. „Un meșter localnic a încercat să o desfacă cu un sfredel pentru a o folosi la alte lucrări. A vrut să o taie și, după o zi de lucru, a decedat, în urma unui accident rutier. De spaimă, apropiații lui au adus piatra înapoi în cimitir”, îmi spune arhitectul monumentului Mihai Andrieș

Pietrele de mormânt ale generalului Stan Poetaș au fost adunate și așezate la loc de cinste la Soroca. Au fost căutate luni întregi prin cimitirul urbei și reasamblate în curtea Muzeului de Etnografie, pentru a fi ferite de alte distrugeri sălbatice. Mormântul a fost dărâmat la începutul anilor 90, iar locul său este acoperit acum de alte construcții funerare.

Ploaia lovește atât de puternic în umbrelă încât nu pot să deslușesc vocile celor invitați. Disting cu greu glasul tremurând al Varvarei Buzilă, moderatoarea evenimentului. „Intră stăpânul…”, prind pe dibuite frânturi de versuri ale unui cântec bisericesc ce anunță intrarea Mitropolitului Basarabiei IPS Petru. „Și ce o să stăm așa, în ploaie?!”, își întreabă ierarhul apropiații.

Pentru că Soroca este un fief al comuniștilor sau al socialiștilor, sau ce mai sunt ei în capetele lor, de altfel, ca toate localitățile din nordul Republicii Moldova, sunt obsedat de teama ca manifestarea să fie compromisă de țipălăi roșii.

Gândindu-mă la toate astea, încerc să îmi explic cum a fost posibil ca acest județ, acum 100 de ani, la 13 martie 1918, să ceară Sfatului Țării să grăbească unirea Basarabiei cu România? Au cerut locuitorii județului Soroca grăbirea unirii Basarabiei cu România ca să nu fie uciși de socialiști, ptiu, bolșevici. Tot un drac.

Cum să astupi gura oamenilor?

Varvara Buzilă anunță cuvântul de salut al președintelui Consiliului raional Soroca, Ghenadie Munteanu. „Instalăm aici, în ograda Muzeului de Etnografie, acest monument funerar care a stat la căpătâiul generalului Stan Poetaș… Ceea ce se întâmplă astăzi la Soroca, martie 2018, ne caracterizează”, spune președintele raionului cu jumătate de inimă și de înțeles. Aflu că ăștia din conducerea raionului au cerut să fie evitate mesajele unioniste. Dar nu ai cum să le astupi gura oamenilor: „Unire!”, „Unire!”, „Unire!”, se aud îndelung strigăte în jurul meu.

Încremenit în ploaie, mă străduiesc să deslușesc cuvintele rostite la microfon, lucru cam dificil deoarece stropii lovesc atât de puternic în umbrelă încât acoperă sunetele difuzorului. Am marele noroc să mă pomenesc în fața mea cu cărturarul sorocean Nicolae Bulat.

Cum a fost ucis generalul Poetaș

„Marea Unire a pornit la Soroca, Bălți și Orhei”

„La 13 martie 2018, Consiliul de Zemstvă Soroca cu delegați din toate volostele, din toate comunele, din Consiliul comunal Soroca, moldoveni, ruși, ucraineni, evrei, au votat unanim o hotărâre prin care a solicitat Sfatului Țării să grăbească unirea Basarabiei cu România. Soroca, alături de Bălți și Orhei, a dat acel început al Marii Uniri care s-a făcut la 1 decembrie 1918. Mă bucură faptul că în lista votanților este și un reprezentant al neamului Bulaților”, vorbește el în microfonul unei colege de la Radio Chișinău.

Auzind despre faptul că este originar din Cureșnița, localitatea care a purtat între 1919 și 1944 numele General Poetaș, mă bag obraznic peste colega de la Radio Chișinău și îl întreb pe dl Bulat: „Dar ce știu consătenii Dvs. despre Generalul Poetaș?” „Ei sunt aici și știu despre el”, mă pune la punct cărturarul. „Aici, în mulțimea aceasta, sunt reprezentanți ai satului Cureșnița, fosta comună General Poetaș. Bunicul meu mi-a spus că generalul a fost împușcat la Otaci și că satul nostru i-a purtat numele”, îmi mai servește el detalii.

Relicva lui Nicolae Bulat

Spunându-ne asta, bagă mâna în buzunar și scoate ceva asemănător cu un șurub mare. „Când eram copil, am găsit în apa Nistrului acest obiect mic. Am mers acasă și l-am spălat binișor. E ștampila oficiului poștal General Poetaș, martie 1944”, ne dezleagă el taina.

Aștept discursul avocatului Iulian Rusanovschi, entuziastul care reface spațiul public din interbelic. De altfel, el este inițiatorul restaurării monumentului funerar al generalului Poetaș. Le mulțumește umil celor care au contribuit, doi ani, la restaurarea monumentului: „Primarul orașului Soroca, dl Victor Său, și dl Nicolae Bulat, m-au informat că în cimitirul orașului se păstrează o fărâmă din monumentul generalului. A trebuit o muncă de 12 luni ca să găsim cele patru blocuri din marmură împrăștiate prin tot cimitirul. Datorită profesorului Aurel Marinciuc, am reușit să localizăm și locul mormântului”.

După ce își încheie avocatul discursul, aștept cu nerăbdare închiderea manifestării. Tresar la niște focuri de armă, ostașii Armatei Naționale trag câteva salve.

Avocatul Iulian Rusanovschi colectează fonduri pentru restabilirea fostului monument Generalul Stan Poetaș din centrul Sorocii. Doamne ajută!

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca

Ilie Gulca

Ultimele articole de Ilie Gulca (vezi toate)