„Relațiile moldo-ucrainene au o mare importanţă și trebuie adâncite”

EXCLUSIV // Interviu cu Ambasadorul Republicii Poloneze la Chişinău, Excelenţa Sa Artur Michalski

JURNAL de Chişinău oferă cititorilor săi un interviu exclusiv cu Ambasadorul Republicii Poloneze la Chişinău, Excelenţa Sa Artur Michalski. În perioada misiunii acestuia la Chişinău, R. Moldova a ratat, din cauza incapacităţii de gestionare a asistenţei financiare a autorităţilor moldoveneşti, un credit destinat fermierilor în valoare de 100 milioane de euro. Diplomatul polonez oferă punctul său de vedere despre felul în care am ratat creditul şi ne anunţă că R. Moldova nu va mai beneficia de un astfel de instrument pentru modernizarea agriculturii sale.

Excelenţă, acum, la sfârşitul misiunii Dvs. la Chişinău, aţi putea să ne spuneţi cum se situează R. Moldova în peisajul politic din sud-estul Europei?

Moldova este țară asociată cu Uniunea Europeană, este un stat ai cărui cetățeni liberi călătoresc prin Europa. R. Moldova e o țară care îşi dorește modernizarea, care are aspirații – mai ales tânăra generație – să trăiască în societatea democratică europeană. Acesta este contextul în care trebuie văzut și viitorul Moldovei. Criza de încredere a cetățenilor față de cei care guvernează trebuie depășită prin reforme metodice și consecvente. Parteneriatul Estic, adică interesul Europei în crearea unei vecinătăți prospere și sigure, este în continuare actual. Aceasta se referă nu doar la R. Moldova, ci şi la toți partenerii estici ai UE, inclusiv Ucraina.

Polonia a fost percepută deseori de către guvernarea de la Chişinău ca bun exemplu al transformării, ca cel maim bun exemplu de urmat. Dar, din păcate, o anumită parte a clasei politice a tratat experiența noastră selectiv. Nu te poți interesa doar cum să obții mijloace pentru dezvoltare, ci trebuie asigurată o asemenea întrebuințare încât să fie atins scopul la maximum, adică transformarea.

Relațiile apropiate moldo-ucrainene au o mare importanţă și trebuie adâncite. Aceasta va face regiunea sud-estică a Europei mai puternică și mai capabilă să facă față provocărilor comune ale modernizării. Crearea unei comuniuni regionale mai puternice este importantă și cred că din ce în ce mai multe persoane înțeleg că aceasta este nu numai un interes, ci un obiectiv al tuturor.

– Care a fost cea mai mare dezamăgire a Dvs. în decursul misiunii în Republica Moldova? A afectat cumva frauda bancară relaţiile dintre R. Moldova şi Polonia?

Cred că noi toți, diplomații europeni și cea mai mare parte a societății moldovenești, împărtășim același sentiment de decepție. Lupta cu corupția a fost întotdeauna una dintre temele discuțiilor pe care le-am avut cu partenerii moldoveni. Noi am atras atenția că numai astfel se poate construi o legătură autentică între guvernanți și societate. Iar încrederea este necesară pentru a promova reformele. Sunt necesare reforme fără de care nu se poate realiza modernizarea țării și democratizarea profundă a sistemului politic. Polonia a fost percepută deseori de către guvernarea de la Chişinău ca bun exemplu al transformării, ca cel maim bun exemplu de urat. Dar, din păcate, o anumită parte a clasei politice a tratat experiența noastră selectiv. Nu te poți interesa doar cum să obții mijloace pentru dezvoltare, ci trebuie asigurată o asemenea întrebuințare încât să fie atins scopul la maximum, adică transformarea.

Furtul banilor din sistemul bancar la o asemenea scară a afectat autoritatea elitei politice guvernante nu numai față de propria societate, dar și față de partenerii de dezvoltare din străinătate, din care face parte de asemenea și Polonia. Însă aceasta nu înseamnă că vă întoarcem spatele. Suntem interesați în continuare de colaborare şi susținerea procesului de modernizare a R. Moldova. Suntem interesaţi de drumul de reforme al Chișinăului menit să apropie RM de comunitatea națiunilor europene. Trebuie să subliniez că nu depinde de noi succesul transformării R. Moldova, ci exclusiv de moldoveni.

– În decursul mandatului Dvs., Polonia a avut intenţia să sprijine financiar fermierii din R. Moldova. Care au fost cauzele adevărate ce au împiedicat îndeplinirea acestui obiectiv?

Consider drept o mare pierdere nevalorificarea creditului polonez de către R. Moldova. A fost o șansă reală pentru modernizarea agriculturii moldovenești și pentru consolidarea colaborării economice dintre Polonia şi R. Moldova. Păcat. Cred că au fost mai multe cauze care au împiedicat cetăţenii R. Moldova să beneficieze de acest instrument real. La început, a fost vorba de instabilitatea politică de la Chișinău. Când a fost elaborat mecanismul de acceptare a proiectelor, lucrurile au început să se mişte relativ bine. Câteva proiecte cu o valoare totală de 10 milioane de euro au ajuns la o procedură destul de avansată, dar, din păcate, din câte ştiu, nu s-a atins demararea proiectelor din cauza lipsei de acceptare finală de către partea moldovenească. Dacă Chișinăul va găsi o formulă de finalizare a acestor contracte, cred că va fi posibilă contractarea unui nou credit, de data aceasta, de doar 50 milioane de euro.

Foto: http://www.alinazotea.md

– Poporul polonez a avut un trecut comunist, un regim care s-a înrădăcinat atât de mult în capetele moldovenilor. Cum explicaţi faptul că polonezii au putut să lupte împotriva corupţiei? Cum au reuşit polonezii să-şi restabilească instituţiile occidentale?

În afară de trecutul comunist, există multe diferențe cu caracter fundamental și cred că aceste diferențe au avut o influență majoră asupra faptului că la noi transformarea se desfăşoară relativ bine și am făcut într-adevăr mult. Polonia a fost în afara Uniunii Sovietice – aceasta este prima diferență importantă, dogmele comuniste nu au fost tratate la noi ca de necombătut. În plus, polonezii au beneficiat în perioada comunismului de o mai mare libertate decât celelalte state din așa-zisul „lagăr socialist”.

Noi am menținut proprietatea privată asupra pământului (într-un domeniu foarte redus, dar totuși) şi businessul privat. Biserica a fost un refugiu, o alternativă în faţa percepţiei comuniste asupra lumii, locul unde polonezii (nu numai cei credincioși) și-au găsit adăpost și puternică motivaţie națională.

Când am obținut libertatea deplină după 1989, nu aveam îndoieli față de cursul strategic al direcției noastre de dezvoltare, am dorit să ne întoarcem în familia națiunilor libere europene. Am mers spre Vest, ne întorceam acasă, de unde, ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial şi a comunismului, am fost îndepărtați.

Interviu realizat de Ilie Gulca

(Traducere din poloneză de Valentin Constantinov)