Reglări de conturi la Mănăstirea Ţigăneşti

Călugării de la Mănăstirea Ţigăneşti se plâng că un fost deputat, Gheorghe Străisteanu, şi-a reluat atacurile asupra lor

Reglări de conturi ca în filme la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Ţigăneşti, chiar în Postul Mare. Spaima călugărilor, controversatul ex-deputat Gheorghe Străisteanu, recunoscut de CEDO ca parte lezată în drepturi în scandalul legat de pământurile din preajma mănăstirii, a întreprins începând cu luna martie câteva tentative de a-şi revendica dreptul de proprietate asupra a 14 hectare. Ostilităţile se întâmplă în pofida faptului că nicio instanţă de judecată n-a anulat deocamdată drepturile asupra acestor terenuri deţinute de mănăstire.

La întrarea în curtea Mănăstirii Ţigăneşti îţi dai seama cu greu cine şi ce interese apără. Într-o gheretă se găsesc oamenii din paza lui Străisteanu, în alta reprezentanţii pazei firmei „Interpares PRIM” SA (fostul fond de investiţii Asito-Invest-Prim), unii dintre care se mai prezintă că ar fi şi din partea „Orvento Metal Trading Co” SRL, aceasta din urmă specializată în business cu metale pentru construcţii. Tot aici mai poate fi văzut şi câte un călugăr care, atunci când în teritoriu descinde Străisteanu şi spiritele se încing, începe să filmeze.

Construcţii neautorizate în preajma Mănăstirii

Conflictul dintre Mănăstirea Ţigăneşti şi controversatul om de afaceri durează de mai mulţi ani. Străisteanu a încheiat contracte de vânzare-cumpărare a 14 ha de terenuri cu primăriile Oneşti şi Ţigăneşti prin anii 1999-2001. Fără a le schimba destinaţia din terenuri agricole în terenuri pentru construcţii, eschivându-se astfel de la plata impozitelor, afaceristul a demarat construcţia unui restaurant, bar, a unei discoteci-terase, fapt care i-a nemulţumit pe călugări. Anterior presa a făcut haz de necaz scriind că din ograda mănăstirii puteau fi văzute fete făcând plajă pe malul iazului lui Străisteanu, iar călugării s-au arătat nemulţumiţi că acestea umblă goale prin preajma mănăstirii.

Câştig de cauză la CEDO

Călugării şi Străisteanu se filmează reciproc

În 2005, fostul preşedinte Vladimir Voronin a dat indicaţii subalternilor săi ca în scurt timp pământurile să fie întoarse în gestiunea primăriei şi a Mănăstirii. Străisteanu spune că preşedintele i-ar fi propus bani ca să-i cedeze terenul ca aici să fie construită o reşedinţă pentru ambasadori, el însă a refuzat. La indicaţia lui Voronin, Procuratura Generală a contestat în instanţă contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor şi, după un litigiu care a durat până în 2007, actele de proprietate deţinute de familia Străisteanu au fost anulate. Străisteanu s-a adresat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi, la 7 aprilie 2009, a fost recunoscut ca parte căreia i s-au lezat drepturile. La 6 martie, curent, Curtea Supremă de Justiţie, ţinând cont de decizia CEDO, a anulat hotărârile instanţelor naţionale, Străisteanu fiind repus în drepturi.

Între timp, Primăria a reuşit să vândă terenurile şi să dea în arendă cele două iazuri Mănăstirii Ţigăneşti. Terenurile ocupate de iazuri cu numerele cadastrale 8040102.001, 8040102.024, precum şi un teren din preajma acestora cu numărul cadastral 8040102.023 sunt deţinute de Mănăstirea Ţigăneşti în temeiul contractului de arendă din 2 august 2010 şi, respectiv, în baza contractelor de vânzare-cumpărare din 4 iunie 2009. Atât dreptul de arendă, cât şi dreptul de proprietate privată asupra acestor terenuri au fost dobândite în urma licitaţiilor publice desfăşurate conform legislaţiei în vigoare.

Îi intimidează pe monahi

La 7 martie, curent, după ce a obţinut decizia CSJ, Străisteanu a acţionat în judecată Primăria Străşeni solicitând anularea contractelor de proprietate încheiate cu mănăstirea. Fără a aştepta decizia instanţei, el a dat buzna pe teritoriul Mănăstirii, însoţit de câţiva tipi bine făcuţi. Potrivit stareţului, acesta i-a făcut „beţivi” în prezenţa enoriaşilor şi i-a ofensat cu alte vorbe urâte. „Din 2008 până acum, am fost lăsaţi în pace, conflictul a reapărut chiar din primele zile ale Postului Mare. Ne insultă în prezenţa oamenilor. Recent am chemat poliţia la faţa locului. Străisteanu ne ameninţă şi cere să-i eliberam terenurile, deşi deţinem şi noi acte de proprietate asupra acestora şi până nu s-au pronunţat instanţele, acestea sunt proprietatea mănăstirii”, a declarat pentru JURNAL Arhimandritul Irinarh.

Valentina Ţaca, primarul de Ţigăneşti, ne spune că într-o zi de sâmbătă i-a telefonat stareţul care a informat-o că Străisteanu se comportă neadecvat. Au chemat poliţia. „Azi, 12 aprilie, primăria va participa la o nouă şedinţă de judecată la Judecătoria Străşeni, unde Străisteanu solicită să fie anulate contractele de vânzare-cumpărare şi de arendă a terenurilor încheiate cu mănăstirea. Dacă primăria va pierde procesul, mănăstirea are tot dreptul să ne acţioneze în judecată. Chiar dacă terenurile încă nu-i aparţin, Străisteanu a pus pază la intrare pe teritoriul unde anterior, încălcând legislaţia în vigoare, şi-a ridicat cele câteva acareturi. Nu este bine să existe acolo localuri de distracţie ţinând cont că e un complex monastic care face parte din programul „Parcul Naţional”, unde vin mai mulţi turişti, persoane care au speranţa că îşi vor regăsi aici liniştea”, consideră primarul.

Mănăstirea e folosită ca paravan?

Gheorghe Străisteanu

Străisteanu ne descrie însă şi o altă faţetă a lucrurilor. Potrivit lui, organele de drept, acţionând în 2007 la indicaţia lui Voronin, l-au deposedat abuziv de aceste bunuri. „Voronin s-a înţeles cu vlădica să facă acolo reşedinţă pentru ambasadori şi vânători. Ca să mă înlăture, mi-au fabricat trei dosare penale, pe care am fost achitat între timp. Azi, mănăstirea este folosită ca paravan pentru interesele a două firme – „Interpares Prim” SA şi „Orvento Metal Trading Co” SRL, conduse de Natalia Crapivca şi soţul acesteia Igor Crapivca, dar în spatele cărora stau de fapt vicepreşedintele PDM, Vlad Plahotniuc şi deputatul democrat Valeriu Guma”, susţine Străisteanu. Potrivit lui, după ce a fost pronunţată decizia CEDO, Guma i-ar fi propus 25 de mii de dolari ca să-i cedeze terenul. „Am refuzat, eu am investit milioane. În cele două iazuri am lăsat peste 50 de tone de peşte. Ei le-au luat în arendă prin intermediul mănăstirii. Pescuiesc, vânează în jurul lor. Statul nu va avea atâţia bani ca să ne restituie pierderile, trebuie să ne pună în poziţia iniţială”, susţine Străisteanu.

„Nu l-am văzut pe Plahotniuc în aceste locuri”

Stareţul Irinarh a confirmat că mănăstirea a cumpărat aceste terenuri şi iazurile şi la rândul său le-a dat în arendă firmei „Interpares Prim SA”, de unde se şi explică prezenţa pazei acestei firme la poarta mănăstirii. „Nu l-am văzut niciodată pe Vlad Plahotniuc în aceste locuri, iar Guma nici nu ştiu cine este”, a spus el.

Solicitat de JURNAL, Valeriu Guma spune că îl cunoaşte pe Străisteanu de prin ’98, de când erau colegi la Parlament. „Ultima oară l-am văzut pe acest om cu vreo zece ani în urmă. Sunt nişte ţicneli ceea ce spune. Nu-mi doresc să stau nici la un ceai cu el, nu încă să am a afaceri! Niciodată n-am fost la Ţigăneşti, nici măcar nu ştiu cum arată acele locuri şi nici cu firma „Interpares Prim” SRL nu am interacţionat”, ne-a spus Guma, negând că i-ar fi propus 25 de mii de dolari pentru terenuri.

La rândul său, directoarea firmei „Interpares Prim” SA, Natalia Crapivca, a refuzat să comenteze ceva în legătură cu acest incident, afirmând doar că oamenii din paza de la mănăstire, angajaţi de firma pe care o reprezintă, acţionează în conformitate cu legea. „Noi avem multe relaţii cu mai multe persoane influente, nu doar cu Vlad Plahotniuc, dar nu văd de ce ar trebui să ofer detalii despre aceasta”, a mai spus ea.

Urme de gloanţe

Printre altele, Străisteanu ne-a prezentat câteva imagini video cu urme de gloanţe în unul din geamurile construcţiilor din preajma mănăstirii. Potrivit lui, unul din călugări ar fi tras în direcţia paznicilor săi. „A treia zi, un călugăr a împuşcat în direcţia lor şi a fugărit de acolo. De trei zile acest călugăr se ascunde de poliţie. Am depus mai multe cereri, dar poliţia nu reacţionează. Cei de la Orvento Metal şi Interpares Prim mi-au zis că ei vor câştiga procesul până la urmă”, spune acesta.

Stareţul mănăstirii confirmă că unul din călugări, care deţine legal o armă pneumatică, ar fi tras în geam, doar că asta s-a întâmplat înainte să reapară Străisteanu la orizont. „Conform documentelor, proprietatea e a mănăstirii, cazul a fost cercetat de poliţie, a fost un mic incident”, a spus stareţul refuzând să ofere detalii despre circumstanţele în care au avut loc împuşcăturile.

Discuţii la poarta mănăstirii

Curioase sunt şi discuţiile de la poarta mănăstirii înregistrate în imaginile video în care Străisteanu le cere poliţiştilor să ia act de împuşcăturile trase în direcţia oamenilor săi. La un moment dat Străisteanu i se adresează poliţistului de sector din Ţigăneşti, Mihai Racu: „Mişulică, da tu mai poţi cânta? Apoi trebuie să te ţii de noi, Mişulică. Că noi din mai deschidem aici…, ia să vezi ce facem noi aici din mai”, afirmă el. Într-o altă imagine se apropie de un călugăr: „De ce puneţi lăcata, de ce nu ne daţi drumul, de ce împuşcaţi în paza noastră?”. La care călugărul îi răspunde: „Eu am împuşcat la mine în fereastră, nu la tine, nu la dânsul. Poliţia a luat toate datele. Lasă-i să se clarifice, tu nu provoca”. Semnificativă ni s-a părut şi discuţia dintre un om din pază angajat de Străisteanu şi unul din călugări, despre care se spune că ar fi călugărul Ion. Înregistrarea este realizată de omul lui Străisteanu în timp ce discută cu călugărul la poarta mănăstirii.

Paznicul: „Nu trebuie să ne certăm noi, să se lămurească ei între ei”.

Călugărul Ion: „Tu nu provoca, măi, nu provoca. Mie are să-mi sară capacul. O să-ţi fărâm botul şi o să fac puşcărie. Mie are să-mi fie p… Da tu ai să fii calicit pe viaţă. Ţie îţi place asta?

Paznicul: „Părinte, nu-i frumos să vorbeşti aşa”.

Călugărul: „Da’ cum nu-i frumos? El vine şi îl provoacă pe aista…”.

Paznicul: „Ce fel de provocare, măi? Nu trebuie cu ugrozuri”.

Calugărul: „Asta nu-i ugroză, asta-i preîntâmpinare”.

Paznicul: „Trebuie să vorbiţi normal…”.

Calugărul: „…eu te apuc de cap aşa şi îţi sucesc capul…”.

Paznicul: „Trebuie de vorbit frumos”.

Călugărul: „Şezi în partea aceea, fă 20 de paşi în partea aceea!”.

Un alt paznic: „Dă-i pace, părinte, el şede la matale în ogradă? El şede în drum”.

Cer ajutorul autorităţilor

Ghenadie Malic, şeful Secţiei urmărire penală a Comisariatului de Poliţie Străşeni, ne-a informat că poliţia a primit plângeri din ambele părţi şi că pe moment examinează cazul. „Împuşcătura în geam s-a produs mai înainte, nimeni nu a tras în oamenii lui Străisteanu. Cererile fiecărei părţi sunt examinate, după care vom decide dacă vom porni ori nu o urmărire penală”, a spus el.

La rândul său, Gheorghe Străisteanu spune că, odată intrat în posesia terenurilor din jurul mănăstirii, îşi va continua proiectul de construcţie a complexului turistic demarat de el înainte de conflictul cu Voronin. „Pe mine nu mă doare capul ce spun călugării. Eu am să fac aici ceea ce am început. Mănăstirea Căpriana se găseşte în mijlocul satului şi călugării de acolo găsesc limbă comună cu vecinii, vom găsi şi cu aceştia, dacă vor dori”, a spus el.

Călugării de la mănăstire au solicitat sprijinul autorităţilor, al Mitropoliei, Guvernului, preşedintelui RM şi Parlamentului în lupta cu cel care tulbură „liniştea sufletească atât a monahilor, cât şi a enoriaşilor”. „E ceva anormal ce se întâmplă acolo, în loc să vină oamenii să-şi găsească liniştea, are loc acest scandal”, este de părere şi procurorul raionului Străşeni, Alexandru Raţă.

Fostul deputat-milionar, din partea Partidului Forţelor Democratice (PFD) în legislatura 1998 – 2001, Gheorghe Străisteanu, a câştigat peste 25 de procese de judecată intentate unor structuri de stat, dar şi statului, în general. „Am cinci decizii deja câştigate la CEDO şi mai am 76 de dosare pe rol la CEDO. Plăteşte statul! La Curtea Supremă de Justiţie am 120 de dosare, 32 deja câştigate. Statul, MF achită din buzunarul oamenilor şi din păcate nu încasează banii de la nimeni din cei care se fac vinovaţi”. Străisteanu este absolvent al Şcolii de miliţie din Kiev, în anii 1978–84, a lucrat în calitate de inspector anchetator în cauze penale. Au urmat trei ani de muncă în cadrul serviciului de pompieri, după care, pe valul reformelor economice, s-a lansat în afaceri. În 1994, în plină guvernare agrariană, organizează şi conduce Asociaţia „Catalan”, specializată în importul produselor petroliere. „Catalan” devine şi primul studio privat de televiziune din R. Moldova.

 

The following two tabs change content below.