Reformele lente nu stopează criza

Măsurile întreprinse până în prezent nu sunt suficiente pentru soluționarea crizei bancare, dar nici pentru prevenirea crizelor similare

banci

După criza în care s-a pomenit sistemul bancar anul trecut, odată cu furtul miliardului, a ieşit în prim-plan necesitatea acută de reformare a sectorului. Deşi autorităţile au reperat sarcini în acest sens, experţii constată că reformele pentru asanarea sistemului financiar-bancar sunt implementate lent şi măsurile întreprinse până în prezent nu sunt suficiente nici pentru soluționarea crizei actuale, nici pentru prevenirea crizelor similare pe viitor.

Mariana Şalamac

Într-un raport privind reformele din domeniul financiar-bancar, în primul trimestrul an anului curent, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, economiştii constată o activizare atât a autorităților, cât și a comunității donatorilor în domeniul reformării sectorului. Cu toate acestea, procesul de reforme reale, cu impact, se derulează foarte lent.

„Am constatat o tendință binevenită în reformarea sectorului financiar-bancar, care trebuie continuată. Deși susținem toate acțiunile inițiate de către autorități din ultima perioadă în vederea stabilizării și reformării sectorului financiar-bancar, considerăm necesară o accelerare a eforturilor în această direcție, cu accent pe măsuri cu impact sistemic”, a declarat într-o conferință de presă Adrian Lupușor, autorul analizei.

Experţii au monitorizat realizarea a patru acțiuni majore: 1) Pachetul financiar-bancar, adoptat de Parlament la 25 februarie 2016; 2) Proiectul Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare, adoptată la 25 februarie 2016; 3) Desfășurarea concursului de selectare a candidatului la funcția de guvernator al BNM, organizat pe parcursul lunilor februarie-martie, 2016; 4) Asistența tehnică în domeniul financiar-bancar.

Proprietarii rămân în umbră

„O bună parte din băncile comerciale continuă să se confrunte cu o transparență scăzută în ce priveşte proprietarii lor efectivi, fapt ce se răsfrânge negativ asupra calității guvernanței corporative”, apreciază Adrian Lupușor.
Totodată, potrivit expertului, „cadrul de stabilitate financiară rămâne fragmentat, Comitetul Național de Stabilitate Financiară rămâne defunct, mandatul Băncii Naţionale a Moldovei în acest sens este neclar, iar sistemul de prevenire a crizelor continuă să fie slab”. De asemenea, cadrul de soluționare a crizelor bancare rămâne deficient, fapt ce îngreunează procedurile de lichidare a băncilor falimentate, este de părere autorul raportului.

Măsuri sugerate încă în 2013

Potrivit raportului, amendamentele la legile cu privire la Banca Naţională și Comisia Naţională a Pieţei Financiare sunt binevenite, însă întârziate. „Nu este clar de ce măsurile asupra cărora Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, precum și Expert-Grup, au insistat cel puțin din 2013 au început să fie implementate abia în 2016, după perturbări masive în sectorul financiar-bancar, care au reușit să cauzeze deja costuri economice și sociale majore. Aceasta accentuează încă o dată faptul că reformele (nu doar în sectorul financiar-bancar) necesită să fie implementate pentru a preveni și nu a administra crize sau a elimina consecințele acestora”, se accentuează în publicaţie.

Experții și-au exprimat şi îngrijorarea privind procesul lent de derulare a controalelor de audit la cele trei bănci aflate în regim de supraveghere specială (Moldova Agroindbank, Victoriabank și Moldindconbank): „În timp ce în UE, pentru bănci de zeci de ori mai mari, asemenea controale durează una–două luni, în cazul R. Moldova, controalele la două bănci au durat de circa două ori mai mult (au început în octombrie 2015), iar în cazul uneia nu s-au încheiat nici până în prezent”.

Reforme ce nu mai pot fi amânate

Problemele enumerate mai sus necesită să fie tratate de un program amplu de reforme în domeniul financiar-bancar, iar printre principalele măsuri se numără consolidarea independenței Băncii Naţionale, fortificarea monitorizării și supravegherii bancare, sporirea transparenței acționarilor din sistemul bancar, „de-off-shor-izarea” sectorului, consideră Expert-Grup.

Experţii recomandă înăsprirea penalităților, atât financiare, cât și privarea de libertate, pentru administrarea deficientă și frauduloasă a băncilor comerciale. „Dacă nu va exista o accelerare a ritmului de implementare a reformelor, cred că nu putem vorbi nici după cinci ani de implementare în R. Moldova a principiilor europene de reglementare bancară”, a conchis Adrian Lupuşor.

Primele semne de criză în sector

Între timp, criza din sectorul bancar a început să se reflecte uşor în rezultatele financiare ale instituţiilor financiare. În ianuarie-februarie curent, profitul în sistemul bancar s-a comprimat cu 4,5%, la 320,6 milioane de lei, faţă de primele două luni ale anului 2015, arată datele băncii centrale, aceasta fiind prima reducere a profitului cumulat al băncilor de la declanşarea crizei în sector.

În ceea ce priveşte sursele de venit, s-a observat o scădere considerabilă a câştigurilor din diferenţele de curs valutar, care au asigurat venituri fabuloase anul trecut ca urmare a deprecierii leului moldovenesc. În decursul primelor două luni ale anului curent, acestea s-au redus de zece ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 110,2 milioane de lei. În acelaşi timp, veniturile din dobânzi au însumat 1,08 miliarde de lei, cu peste 25% mai mult, iar veniturile din taxe şi comisioane au constituit 189,5 milioane de lei, în scădere cu 2,5%.

Dumitru Pântea, expert economic

„După şocurile de anul trecut, situaţia în sectorul bancar se pare că s-a stabilizat. Principalii indicatori par să se redreseze odată cu eliminarea din statistici a celor trei bănci aflate în proces de lichidare. Evoluţia activelor demonstrează o tendinţă de creştere anemică: valoarea acestora constituie circa 70 de miliarde de lei, iar indicatorul suficienţei capitalului ponderat la risc este la nivelul de 26%, cu zece puncte procentuale peste limita stabilită de BNM, ceea ce demonstrează că băncile au acum o capacitate înaltă de a face faţă unor retrageri neaşteptate de depozite. Totodată, se observă o creştere a gradului de concentrare a activelor pe piaţă: trei bănci deţin o pondere de 66%, fapt ce ar putea submina concurenţa în sectorul bancar.

Activitatea de atragere a depozitelor înregistrează o stabilizare. Se observă o creştere a ponderii depozitelor în lei bazată pe revenirea încrederii populaţiei în moneda naţională. În ceea ce priveşte creditarea, se observă descreşterea volumului creditelor atât în lei, cât şi în valută, în mare parte din cauza politicii monetare restrictive, care face creditele extrem de scumpe.

S-a deteriorat continuu şi calitatea portofoliului de credite. Creditele neperformante înregistrează o tendinţă de creştere, în februarie volumul acestora fiind de 3,9 miliarde de lei, adică 10,6% din totalul portofoliului de credite. Riscurile pe viitor ţin de creşterea ponderii creditelor neperformante, scăderea încrederii populaţiei în sistemul bancar şi concentrarea bancară.”

SURSA: eco.md

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)