Reforma în educaţie, primele reuşite

„Fără abilităţi de management financiar, astăzi, nu e posibil să faci faţă provocărilor unei instituţii de învăţământ”


DSC_4833.f.nadea roscovanu

Liceul Teoretic „Olimp” din oraşul Sângerei, una din cele mai mari instituţii de învăţământ din raion, a sărbătorit recent zece ani de activitate. Liceul găzduieşte circa 1000 de elevi şi are un buget care, în multe cazuri, îl depăşeşte pe al unor primării, de peste 7 mil. de lei. E una dintre puţinele instituţii de învăţământ în care nu se mai concep taxe pentru fondul şcolii de la părinţi. Aici învaţă copii din mai multe localităţi învecinate. Instituţia a trecut la autogestiune financiară acum trei ani şi reprezintă unul dintre cele mai bune exemple de management financiar din republică.

Directoarea liceului Ludmila Şişcanu ne spune că iniţial a conceput o strategie în care a punctat cele mai mari probleme cu care se confrunta instituţia. Fără abilităţi de management financiar, astăzi, nu e posibil să faci faţă provocărilor unei instituţii de învăţământ, consideră ea: „Am început de la crearea condiţiilor pentru elevi şi profesori. Dacă sunt condiţii, este asigurat şi un proces de studii de calitate. În primul an de autonomie financiară, am iniţiat reparaţia şi dotarea cantinei. Sănătatea copiilor e cea mai importantă. Am mai creat o sală de sport pentru clasele primare, care făceau anterior lecţiile de sport pe coridor, avem două săli de computere. Am creat condiţii pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES), în total, în liceul nostru învaţă 92 de elevi cu probleme de sănătate”, afirmă directoarea.

Eugenia Tăbârţă, formator regional în domeniul incluziunii copiilor, confirmă că odată cu crearea unui centru de resurse pentru elevii cu CES se simte o îmbunătăţire a reuşitei acestora la învăţătură. „Avem un elev din clasa a şaptea care va fi trecut la studii generale. Mai avem şi alţi copii care sperăm să obţină aceleaşi rezultate. Timp de un an se simt mari schimbări în comportamentul şi atitudinea acestora, devin mai responsabili. Centrul nostru activează abia de doi ani”, spune ea.

Mai bine dotaţi

La rândul său, directorul adjunct al liceului, Victoria Stamatin, care activează de 22 de ani, spune că, pe timpuri, când banii erau alocaţi instituţiei prin intermediul autorităţilor locale, dotarea cu material didactic a profesorilor precum şi baza materială a instituţiei în întregime lăsa de dorit. „Acum sunt create toate condiţiile ca să obţinem rezultate bune. 95% din absolvenţii liceului nostru îşi continuă studiile la o facultate. Pe timpuri, noi, profesorii, aveam doar un notebook pe care îl utilizam la toate activităţile. Acum fiecare catedră e dotată cu computer şi alte mijloace tehnice performante. Au fost şi timpuri, la începutul activităţii mele, când lucram îmbrăcaţi. Acum, slavă Domnului, nu ne mai confruntăm cu astfel de probleme”, spune ea.

Din şcoli cu doi copii, în clase cu 30 de elevi

În afară de copiii din Sângerei, la Liceul „Olimp” îşi fac studiile 94 de elevi din localităţile vecine: Brăneşti, Copăceni şi Coada Iazului. Carolina face parte din rândul ultimilor copii care au învăţat anul trecut la şcoala din Coada Iazului. Erau doar doi elevi în clasă. La liceul „Olimp”, clasele sunt mari şi bine dotate, spune eleva. Au o bibliotecă atractivă, bogată în cărţi. Colega ei, Ludmila Guzun, pe care de asemenea o găsim la bibliotecă, ne spune că a început să citească „Fefeleaga” de Ion Agârbiceanu, pe internet. Acum au venit să se intereseze dacă o pot lua cu împrumut. „Avem un fond de carte pe care l-am reînnoit esenţial în ultimii ani. Totuşi se întâmplă ca elevii să ceară cărţi pe care nu le avem în bibliotecă, în special, dintre cele care nu sunt în program. Mi se rupe inima când pleacă cu nimic. Elevii sunt dornici să citească”, afirmă bibliotecara Zinaida Ungureanu. Anul trecut, pentru reparaţia bibliotecii şi pentru îmbunătăţirea fondului de carte au fost cheltuiţi peste 70 de mii de lei.

Nu mai cerşim de la primari

Spre deosebire de şcolile mici, cu puţini elevi, respectiv cu bugete mici ori chiar deficitare, La liceul „Olimp”, profesorii operează cu table interactive, notebook-uri şi monitoare. Fostul director al liceului, Nicolae Tacu, apreciază reforma structurală în învăţământ: „Este binevenită pentru că porneşte de la ideea creării condiţiilor în primul rând pentru elevi ca aceştia să facă studii, precum şi pentru profesori. Doar astfel poate exista concurenţă între instituţiile de învăţământ şi studiile care se fac sunt de calitate. Reforma este dureroasă, însă optimizările sunt necesare aşa cum, în unele cazuri, e necesară o intervenţie chirurgicală. Nicio reformă nu e posibilă fără schimbări radicale. Ne bucură de asemenea faptul că nu mai umblăm cu mâna întinsă pe la primării. Pe timpuri, se alocau aceleaşi sume domeniului educaţiei, dar banii nu ajungeau unde trebuie”, mai spune acesta.

Mun. Chişinău nu-şi doreşte reforma

Actualmente, toate şcolile din Republica Moldova au trecut la finanţarea per elev şi primesc aproximativ câte 7000 de lei pentru fiecare elev înmatriculat. Însă nu toate au preluat şi controlul banilor. Cele mai puţine şcoli care au trecut la autonomie financiară sunt în mun. Chişinău unde, din cele 124 de instituții, 120 înregistrează deficit bugetar. În capitală, capacitatea școlilor este folosită la doar 70%, iar în unele instituții din sectoarele Râșcani, Buiucani și unele comune, doar 26–50% din spații sunt utilizate.
În municipiu există în continuare un număr mare de instituții cu un număr mic de elevi. Experţii au două explicaţii, fie managerii se tem de schimbările care impun o transparenţă a cheltuielilor, fie la mijloc sunt interese de ordin politic. Conform proiectului Legii bugetului pentru 2015, statul va aloca pentru un elev 8771 de lei, cu 27% mai mult decât în anul curent. Totodată, va crește şi suma alocată pentru o instituţie, aceasta constituind circa 428 mii de lei, cu 6% mai mult față de anul curent.

The following two tabs change content below.