Reforma educaţiei fără investiţii

ine vrea să pună cruce pe Liceul de elită din Bălţi?

Procesul de rusificare a Bălţiului a creat imaginea unui oraş sovietic, rămas fără generaţiile de intelectuali, care au clădit instituţii de mare prestigiu. Unul dintre puţinele existente e Liceul „Ion Creangă”, fruntaş al României Mari şi R. Moldova, cu tradiţie de 107 ani – în pericol de a fi închis, sub lancea optimizărilor. Prin închiderea respectivei instituţii, dascălii bălţeni nu văd o reformă a educaţiei, orientată cu adevărat spre optimizare şi potenţarea calităţii.

Liceul „Ion Creangă” funcţionează în istorica sa clădire, inaugurată la 1943. I s-a păstrat arhitectura veche, sobele utilizate până în anii `70, dar şi atmosfera de cândva, energia celor care au lăsat o parte din sufletul lor acolo. Profesorii, dar şi liceenii de azi păstrează cu sfinţenie memoria celor care le-au lăsat o pagină de istorie cu care se mândresc. Astfel, ei au creat săli de clasă, dedicate ultimilor directori de până la marele refugiu – Marco Valuţă şi Simion Vărzaru, strănepoţii căruia le-au amenajat, dar şi lui Alexandru Budişeanu, fost arhitect-şef al Bucureştiului, încă în viaţă.

Păstrând nestinsă pentru toată viaţa legătura de suflet cu liceul drag, îndată după reînfiinţare, Alexandru Budişteanu a reînviat tradiţia premierii celor mai buni elevi şi a creat un premiu, care îi poartă numele. Premiul constă dintr-o diplomă de onoare şi o sumă de 100 euro. „Am reînviat astfel această tradiţie a Premiantului de Onoare al liceului şi am avut bucuria să fi ajuns în 2012 la a 17-a ediţie a evenimentului respectiv, bucurându-mă în fiecare an de viaţă, că pot să o fac”, a spus Alexandru Budişteanu.

Marile personalităţi de talie europeană îşi apără liceul

Printre absolvenţii instituţiei în cauză este Eugeniu Coşeriu, lingvist de renume mondial, care are o sală omagială în incintă.Valeriu Gafencu, martirul închisorilor comuniste, Nicolae Testemiţanu, promotorul învăţământului naţional în şcoala superioară medicală, Vitalie Belousov, fost rector al Universitatii Tehnice din Iaşi etc., lista e foarte lungă. Foşti absolvenţi ai instituţiei încă în viaţă, dar şi urmaşi ai directorilor de cândva, indiferent de ţara în care locuiesc, luptă pentru funcţionarea de mai departe a liceului lor drag. În timp ce profesorii se plâng că sunt asiguraţi cu salarii până în luna iunie şi că s-ar putea ca de la 1 septembrie să înceteze înscrierile la liceu să înceteze, Ministerul Educaţiei susţine că rezolvarea problemei ţine de competenţa autorităţilor locale şi Universităţii „Alecu Russo”, sub egida căruia funcţionează instituţia.

Liceul „Ion Creangă” a fost reînfiinţat în anul 1995, fără statut juridic, în cadrul Universitatii de Stat „Alecu Russo”, conform unei decizii guvernamentale, ce stipulează că va fi finanţat de la bugetul de stat. La acea etapă, era necesară evitarea opoziţiei organelor locale şi s-a găsit solutia optimă: reinfiintarea ca liceu universitar, fiind astfel sub egida Ministerului Educatiei şi nu a organelor administratiei locale cu elemente antiromâneşti. La Bălţi, au fost deschise mai multe licee sub autoritatea primariei, ele toate fiind însă nu “ca la români”.

În oraş funcţionează în prezent 14 licee, dintre care şase în limba de stat şi opt în limba rusă. Odată cu guvernarea comunistă şi ofensiva antiromanească, în anul 2009 s-a hotărât desfiinţarea Liceului “Ion Creanga”. Înscrierile în clasa de început a liceului se sistase şi urma, ca în următorii doi ani să se desfiinţeze pe rând şi celelate clase componente şi astfel liceul să dispară. După prăbuşirea regimului Voronin, liceul a renăscut pentru a treia oară în anul 2010. În această conjunctură, Ministerul Educaţiei a decis ca, de la 1 ianuarie 2013, Universitatea de Stat “Alecu Russo” să treacă la autofinanţare. S-a ajuns la situaţia ca aceasta să nu mai aibă fondurile necesare pentru a asigura şi activitatea Liceului “Ion Creangă”.

Economie din contul învăţământului naţional?

„Liceul nostru a rămas ca un copil orfan deosebit de atrăgător, pe care însă nimeni nu vrea să-l ia în tutelă. Universitatea nu are posibilităţi să ne întreţină instituţia. Decizia guvernamentală de la redeschiderea liceului stipulează că acesta va fi finanţat din bugetul de stat. Ministerele Finanţelor şi Educaţiei l-au plasat în cârca universităţii. În actuala criză, autorităţile pun accent pe economisirea banului public, făcând abstracţie de valorile naţionale, cum ar fi şi liceul nostru. Trei licee istorice ne-au mai rămas – „Gheorghe Asachi”, „Natalia Dadiani” din Chişinău şi „Ion Creangă” din Bălţi. Să le păstrăm pentru generaţiile viitoare, cu tradiţiile lor apreciate de oapspeţii din România şi din alte ţări europene.”, a declarat Olga Elpujan, directoarea liceului.

„Liceul nostru a lăsat urme adânci în educaţia românească. Să renunţi la un liceu de o asemenea importanţă, e de neconceput. Ne mândrim şi în prezent cu elevii noştri excelenţi, care ne-au dus faima în SUA, Elveţia, Olanda. Dacă e să ne referim la competenţele pe care le formează cadrele noastre didactice, menţionăm că am avut elevi care au beneficiat de bursa preşedintelui, care s-au manifestat la olimpiade din ţară şi din afară. Am rămas cu toţii dezolaţi la vestea că nu suntem protejaţi de autorităţi. Cum să reformezi sistemul educaţional prin astfel de metode? Învăţământul va suferi într-atât, că va rămâne un vid, pe care îl vom simţi peste ani”, a relevat Xenia Saulea, profesoară de pedagogie.

„Ne paşte analfabetismul”

„Banii economisiţi din contul nostru vor fi simbolici, în schimb ne paşte analfabetismul. Şi aşa suntem foarte economici pentru autorităţi: ni se transferă bani pentru salarii (min. 1800 de lei şi max. 3000 de lei) şi puţin pentru comodităţi. Aceasta ne duce cu gândul că altele sunt motivele de a ne închide. Nu doar liceul nostru e în pericol, dar şi valorile noastre intelectuale. Noi am fost dintotdeauna cei care aducem românismul în Bălţi”, susţine Ana Amoşii, profesoară de română.

Elena Condratiuc, profesoară de biologie: „Dacă autorităţile vor să facă economie din contul închiderii unor instituţii cu tradiţie, vom suporta pierderi irecuperabile. E normal să se desfiinţezi şcoli cu 40 de copii şi 20 de profesori, dar nu un centru de cultură al Bălţiului. Avem dascăli cu grade ştiinţifice, chiar şi profesori universitari. Nu există niciun liceu în Bălţi, unde să predea profesori cu grade didactice superioare. Nu orice liceu din R. Moldova beneficiază de condiţii ca la noi: cămin, bibliotecă, cantină, situate în imediată vecinătate.”

Nu ţine de competenţa Ministerului Educaţiei?

Gheorghe Popa, rectorul Universităţii „Alecu Russo”, pledează pentru menţinerea Liceului „Ion Creangă”. „Pornim de la premisa hotărârii de guvern de deschidere a liceului, potrivit căreia, acest liceu trebuie să fie finanţat din bugetul de stat. Din zece discuţii purtate cu funcţionari de la Ministerul Educaţiei nu ne e clar: vor fi transferaţi bani pentru liceu sau nu? Liceul nu va fi închis, cu certitudine, dacă universitatea îşi asumă cheltuielile. Ţinând cont de autonomia universitară financiară, nu ne putem asuma răspunderea pentru întreţinerea acestui liceu. Ar putea fi afectate atât salariile profesorilor universitari, întâi de toate, dar şi celelalte cheltuieli de întreţinere”, opinează Gheorghe Popa.

Ion Grosu, viceministrul Educaţiei, crede că întreţinerea unui astfel de liceu e un lux. „Noi am menţine toate şcolile din R. Moldova, dar să aibă elevi, că altfel, investim în pereţi, în cazangerie şi în personal auxiliar. Aici e paradoxul: ne complacem în memoria istorică şi rămânem în trecut. Soluţia pentru profesori e să-şi promoveze liceul şi să atragă mai mulţi copii. Ca să ai salarii, trebuie să ai elevi şi normă didactică”, a spus oficialul.

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Actualmente Liceul „Ion Creangă” din Bălţi este teoretic şi regional, având trei secţii: reală, umanistă şi arte. Instituţia şcolarizează circa 260 de elevi grupaţi în clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, având şi 37 de profesori. A luat fiinţă iniţial ca liceu rusesc în anul 1906. Dupa 1918 a devenit Liceul românesc “Ion Creangă”. În anul 1940 din cauza ocupaţiei sovietice şi-a încetat activitatea. În 1941 şi-a reluat activitatea, dar în 1944 liceul s-a refugiat la Deva.

Angelina Olaru

 

 

 

The following two tabs change content below.