Reformă cu barbă

În cazul în care Parlamentul R. Moldova nu va modifica art. 125 (1) din Constituţie privind numirea procurorului, riscă să se compromită iremediabil în faţa partenerilor de dezvoltare

procurori

Eduard Harunjen, Viorel Morari, Iurie Garaba, Igor Popa, Igor Serbinov, Ruslan Caşu. Foto: Nadea Roşcovanu

Consiliul Superior al Procurorilor a examinat ieri, 27 octombrie, dosarele candidaţilor la funcția de procuror general al R. Moldova. După anunţarea concursului la 22 septembrie curent, au fost făcute publice următoarele candidaturi: actualul procuror general interimar, Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, procurorul mun. Chișinău, Igor Popa, adjunct al procurorului general interimar, Igor Serbinov, și procuror la Procuratura Ciocana, Ruslan Cașu.

Conform cerințelor, candidații trebuie să aibă reputație ireproșabilă, să vorbească limba română, să aibă ехреriеnță рrоfеsiоnală de сеl puțin zece ani în domeniul dreptului, dintre саrе cel puțin cinci ani în funcția de рrосurоr; o altă condiţie este să nu aibă în ultimii trei ani activitate сu саrасtеr politic. Şi cel mai important, Legea procuraturii prevede depolitizarea instituţiei, independența acesteia şi schimbarea modalităţii de numire a procurorului general, acesta urmând să fie ales de către Consiliul Superior al Procurorilor şi numit în funcţie de către preşedintele R. Moldova, și nu de către președintele Parlamentului, cum se proceda conform legii precedente.

„Sper să se ajungă la un consens ca deputaţii să voteze modificarea alineatului 1 al art. 125 din Constituţie. O majoritate constituţională ad-hoc pentru o singură modificare. Nu se mai poate tergiversa. Reforma procuraturii are o vechime cu barbă. Vorbim despre reforma procuraturii din 1991 şi nu am ajuns la un punct final. Există mai multe probleme în acest domeniu, dar totul începe cu numirea procurorului. În cazul în care se tergiversează special modificarea Constituţiei, sistemul politic din R. Moldova se va compromite definitiv în faţa partenerilor europeni, în primul rând, în faţa Consiliului Europei, care a solicitat încă din 1995, anul în care R. Moldova a devenit membru al acestei organizaţii, modificarea procesului de învestire a procurorului general”, a declarat profesorul de Drept Constituţional Nicolae Osmochescu

Însă această ultimă prevedere, prevedere asupra căreia insistă partenerii de dezvoltare, va fi aplicată doar după modificarea articolului 125 (1) din Constituţie: „Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia”. Cu toate acestea, concursul privind ocuparea funcţiei de procuror general continuă, acesta urmând să fie învestit fie de Parlament, fie de Preşedinte, în funcţie de felul în care va evolua modificarea art. 125 (1).

Despre reformă se discută din anii 90

Astfel, desfăşurarea concursului, fără adoptarea amendamentelor, pune problema angajamentului R. Moldova faţă de partenerii de dezvoltare, în special faţă de Consiliul Europei. „Sper să se ajungă la un consens ca deputaţii să voteze modificarea alineatului 1 al art. 125 din Constituţie. O majoritate constituţională ad-hoc pentru o singură modificare. Nu se mai poate tergiversa. Reforma procuraturii are o vechime cu barbă. Vorbim despre reforma procuraturii din 1991 şi nu am ajuns la un punct final. Există mai multe probleme în acest domeniu, dar totul începe cu numirea procurorului. În cazul în care se tergiversează special modificarea Constituţiei, sistemul politic din R. Moldova se va compromite definitiv în faţa partenerilor europeni, în primul rând, în faţa Consiliului Europei, care a solicitat încă din 1995, anul în care R. Moldova a devenit membru al acestei organizaţii, modificarea procesului de învestire a procurorului general”, a declarat profesorul de Drept Constituţional Nicolae Osmochescu, subliniind că nu a observat încălcări în ce priveşte organizarea concursului.

Însă Maia Sandu, candidat la funcţia de şef al statului din partea formaţiunii politice PAS, a declarat, în cadrul unor dezbateri electorale, că în lista persoanelor înscrise în cursă nu este niciun candidat care nu ar fi controlat politic. „Am observat că se mimează acest concurs. A fost iniţiată procedura de selectare a procurorului general chiar dacă Constituţia nu a fost modificată. Membrii Consiliului Procurorilor nu pot să-şi îndeplinească funcţiile din cauza că trebuie să deţină doar această funcţie, să nu fie şi procurori”, a precizat liderul PAS.

„O prosteală şi o sfidare publică”

„Nu putem vorbi de o luptă împotriva corupţiei în condiţiile în care instituţiile responsabile sunt controlate de oameni politici şi corupţi. Trebuie să eliberăm aceste instituţii, trebuie să le redăm libertatea de acţiune şi să creştem capacităţile. Pornim schimbarea de la procurorul general. În conformitate cu noua lege, preşedintele este cel care numeşte procurorul general”, a adăugat Maia Sandu.

În ce priveşte concursul de desemnare a procurorului general, candidatul PAS l-a calificat drept compromis, subliniind că punerea în aplicare a prevederilor din noua lege este un angajament faţă de partenerii de dezvoltare, angajament ce trebuie îndeplinit. Atât timp cât nu se votează acest amendament, nu poate fi modificată Constituţia, iar guvernarea nu poate să conteze pe sprijinul celor din afară”, a observat Maia Sandu.

Tentaţia oamenilor politici este mare

De asemenea, fostul procuror municipal, Ivan Diacov, a calificat acelaşi concurs drept „o prosteală şi o sfidare publică”. „Cinism public. Procurorul general este identificat. Ceilalţi cinci au fost obligaţi să facă jocul de măscărici. Prosteală şi sfidare publică a societăţii. Să tragem concluzia ce fel de dosare vom avea în următorii ani. Dumnezeu să te ferească de judecata… lor. Pentru claritate, o întrebare retorică: De ce nu s-a înscris la concurs niciun fost procuror cu nume notoriu din cercul celor care s-au afirmat de-a lungul anilor şi sunt cunoscuţi în societate ca profesionişti, oneşti, incoruptibili?”, a scris Diacov pe pagina sa de Facebook.

Judecătorul Cristi Danileţ, în cadrul unui interviu acordat pentru JURNAL de Chişinău, a spus că o justiție eficientă presupune independența avocaților, a procurorilor și a judecătorilor. „În R. Moldova, reforma procuraturii este la fel de greoaie ca în România. Există, ca și în România, mentalitatea politicienilor că procuratura trebuie controlată. Eu recunosc că doar o autonomizare a sa ar putea duce la rezultate asemănătoare celor din România: oameni extrem de importanți și puternici să fie anchetați. Dar, până la urmă, asta trebuie să ne dorim: un stat în care dictează legea, și nu oamenii, în care cine e vinovat răspunde, indiferent de poziție sau avere”, menţiona cunoscutul judecător.

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca