Referendumul găgăuz, fără efecte juridice

Referendumul organizat de Găgăuzia nu va avea valoare juridică, iar rezultatele acestuia vor fi utilizate cel mai probabil ca argument politic în campania electorală, consideră expertul în drept constituţional, Nicolae Osmochescu. Creşterea numărului provocărilor în regiunea găgăuză nu are loc fără concursul Kremlinului, opinează expertul, iar autorităţile de la Chişinău trebuie să recunoască faptul că pe parcursul ultimelor două decenii au ratat un dialog constructiv cu Comratul şi să nu dea vina pe altcineva pentru eşecuri.

Corman formuzalRegiunea găgăuză nu renunţă la organizarea referendumului planificat pentru data de 2 februarie. Cetăţenii din această regiune vor fi solicitaţi să se pronunţe pe marginea cursului de politică externă al RM privind aderarea la UE ori să opteze pentru integrarea euro-asiatică. Totodată participanţii vor trebui să-şi expună părerea privind un proiect de decizie care prevede că regiunea îşi poate declara independenţa în cazul în care R. Moldova îşi pierde statalitatea.

Se încalcă legea

Nicolae Osmochescu atrage atenţia asupra faptului că autorităţile de la Comrat se implică în probleme ce ţin în exclusivitate de competenţa organelor centrale ale RM: Guvern, Parlament şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. „Referendumul desigur nu va avea niciun efect juridic. Autorităţile de la Comrat accentuează că el are un caracter consultativ, dar nici nu poate fi altfel pentru că e un referendum local. Cu toate acestea există o decizie a instanţei de judecată prin care referendumul este declarat ilegal. Procuratura Generală a pornit un dosar penal contra iniţiatorilor acestuia. Prin acţiunile în cauză autorităţile de la Comrat sfidează Constituţia, nu respectă hotărârea instanţei de judecată şi astfel ignoră orice normă legală morală şi politică a statului RM”, afirmă expertul.

Lipsa dialogului

Aceeaşi sursă mai spune că la mijloc e şi o greşeală a autorităţilor centrale că, după adoptarea Legii prin care i s-a oferit statut special autonomiei găgăuze, acestei regiuni nu i s-a acordat atenţia cuvenită. „După 1994 n-a existat un dialog constructiv între autorităţile de la Chişinău şi cele din regiunea găgăuză. În ultima vreme am asistat la o serie de provocări, anul trecut a fost sfidată Legea Învăţământului, în regiune fiind înregistrată o rată mare a notelor negative la limba română la Bac, autorităţile găgăuze au spus că fac atestatele lor de Bac, nu s-au luat măsurile necesare, nici preventive, nici de sancţionare, a unor asemenea acţiuni. Şi provocările s-au intensificat pe măsură ce ne apropiam de Summitul de la Vilnius. Sunt o lucrare a Moscovei, cu cât mai mulţi paşi se fac pe calea integrării europene cu atât mai mult creşte isteria faţă de noi, faţă de Ucraina”, mai spune expertul. Acesta precizează că, totuşi, trebuie să fie făcută o delimitare clară între aşa-numiţii liderii ai Găgăuziei şi etnia găgăuză care în mare majoritate sunt oameni oneşti, ce au convieţuit cu alte etnii – bulgari, ucraineni, români, foarte bine.

gagauzia.foto gov.mdDeclaraţii scandaloase făcute la Comrat

În cadrul vizitei de la Comrat a premierului Iurie Leancă şi a preşedintelui Parlamentului, Igor Corman, care a avut loc miercuri, başcanul Găgăuziei Mihail Formuzal s-a plâns că „declaraţiile inadecvate” ale preşedintelui României, Traian Băsescu, în care acesta se referă la unire, „creează o stare de tensiune în societatea găgăuză”.

„Nimeni nu ia în serios aceste declaraţii ale preşedintelui României, nici în Europa, nici în lume, nici chiar în ţara lui. Nu există niciun temei să vorbim de riscul pierderii independenţei RM”, a replicat preşedintele Parlamentului, Igor Corman, declaraţii care au stârnit mai multe reacţii negative în societate.

„Au fost făcute nişte afirmaţii care nu fac faţă unui preşedinte de Parlament. Din punct de vedere politic, este o lovitură nepermisă la care partea română ar putea cere un răspuns, o satisfacţie cu atât mai mult cu cât Corman are şi o anumită practică de diplomat şi ştie ce înseamnă o asemenea afirmaţie. Dar nu e pentru prima oară când autorităţile de la Chişinău lansează acuzaţii la adresa României şi a lui Băsescu, să ne amintim de acuzaţia privind intervenţia statului român în treburile interne ale RM. Cred că Băsescu nu va acorda atenţie şi nu va reacţiona. Era cazul ca autorităţile de la Chişinău să explice că poziţia lui Băsescu ca om politic nu înseamnă încă poziţia oficialităţilor române, a Guvernului şi a Parlamentului român. Corman a început să caute ţapul ispăşitor în altă parte în loc să-l caute aici, că politicienii de la Chişinău au greşit că au pierdut în aceşti 20 de ani contactul cu Găgăuzia”, conchide Osmochescu.

Şi generalul Ion Costaş este de părere că între Chişinău şi autorităţile din Găgăuzia ar trebui să existe un dialog mai strâns. „Autorităţile din această regiune acţionează la indicaţia Rusiei care creează şi va continua să creeze probleme Chişinăului, pe măsură ce RM va face paşi concreţi în vederea semnării Acordului de asociere cu UE. Autorităţile de la Chişinău nu trebuie să treacă cu vederea aceste provocări”, atenţionează Costaş.

The following two tabs change content below.