„Referendumul din UTA Găgăuzia este o acţiune electorală”

Interviu cu Mihail Şalvir, cofondator al Centrului Pro-Europa din Comrat, UTA Găgăuzia

central– Ce obiective urmăreşte centrul Dvs.?

Centrul Pro-Europa Comrat organizează activităţi de informare a populaţiei din UTA Găgăuzia despre valorile europene. Proiectele vizează integrarea europeană, deoarece populaţia din regiune ştie puţine lucruri despre UE.

– Aţi întâmpinat obstacole în activitatea centrului?

Oamenii din UTA Găgăuzia au o percepţie negativă despre integrarea europeană. Autonomia găgăuză şi raionul Taraclia sunt proruse, realitate exploatată de către partidele politice. Formaţiunile politice susţin acest factor pentru a dezbina societatea. E vorba în primul rând de politicienii din regiune, precum şi de cei de la Chişinău. Ambele tabere folosesc orientarea prorusă doar în scopuri politice, în scopuri electorale. Nu se lucrează pentru a construi un dialog constructiv cu societatea.

– Ce se va întâmpla de fapt pe 2 februarie?

E destul de greu de spus, deoarece e un simplu joc politic. Cine a iniţiat acest referendum? Iniţiativele aparţin diferitor partide politice. Prima iniţiativă a fost înregistrată de către deputaţii comunişti din regiune în 2012. Apoi, deputaţii din Partidul Democrat au iniţiat consultări în privinţa referendumului, însă pe alte probleme. Însă iniţiativa oficială de organizare a referendumului a venit de la Mihail Formuzal pentru a-şi promova formaţiunea politică, Partidul Regiunilor.

Mandatul lui Formuzal expiră la sfârşitul acestui an. El susţine deja o retorică electorală şi vrea să obţină capital politic. Această iniţiativă a fost susţinută de toate mişcările politice din regiune. La acest referendum vor fi discutate trei probleme, vor fi trei buletine diferite: dacă populaţia vrea să se integreze în Uniunea Europenă sau nu; dacă populaţia vrea să se integreze în Uniunea Vamală sau nu; dacă doreşte să păstreze statutul neutru al Republicii Moldova sau nu.

UTA Găgăuzia nu poate organiza un referendum privind politica externă a Republicii Moldova. Formuzal motivează că e vorba de un referendum consultativ şi că autorităţile de la Comrat pot organiza un astfel de plebiscit în orice problemă. Populaţia este indusă în eroare. Rezultatele nu vor fi folosite nicidecum, doar vor servi ca precedent şi exemplu pentru alte regiuni: Taraclia şi Bălţiul.

– Acesta constituie un precedent prin care nu se respectă o hotărâre de judecată…

Au fost mai multe hotărâri de judecată care nu au fost respectate în UTA Găgăuzia. Problema constă în faptul că autorităţile centrale nu vor să tensioneze relaţia cu Găgăuzia, de aceea Chişinăul preferă să închidă ochii la anumite acţiuni politice. Acest fapt este şi o susţinere tacită din partea partidelor politice de la Chişinău pentru anumite lucruri care au loc în regiune.

– Care este aportul PD-ului la realizarea acestui aşa-numit referendum? În regiune au fost distribuite pliante pentru susţinerea referendumului pe care se află şi sigla PD.

Facţiunea PD din regiune susţine acest referendum. Aceasta convoacă întruniri în fiecare sat. Aceşti deputaţi din Adunarea Populară promovează ideea referendumului. Partidul Democrat este împotriva referendumului şi îl declară anticonstituţional. Deputaţii din fracţiunea PD a Adunării Populare promovează activ aceste idei şi cred că sunt susţinuţi tacit de conducerea centrală a PD-ului. Scopul? Dividendele electorale, de aceea retorica politică de la Chişinău diferă de cea din regiune. E o mişcare electorală.

Există o foarte mare probabilitate ca la acest referendum să nu participe nici 50% din locuitorii UTA Găgăuzia cu drept de vot, deşi se exercită presiuni administrative asupra primăriilor ca acestea să mobilizeze populaţia.

– Indiferent de prezenţă la plebiscit, acesta nu va fi recunoscut. Există şi o decizie a poliţiei din UTA Găgăuzia de a nu asigura ordinea publică în cadrul secţiilor de vot.

Administraţia din regiune a solicitat administraţiilor locale să asigure ordinea publică. Nu cred că vor fi provocări. Aceste rezultate vor fi folosite în scopuri electorale şi pentru a face presiune, şantaj asupra autorităţilor centrale.

– Cum apreciaţi vizita lui Leancă şi a lui Corman la Comrat?

Nu a fost un dialog. Toţi şi-au expus poziţiile: unii au fost mai sinceri, alţii mai puţin. Nu s-a ajuns la un consens. Lipseşte dialogul. Dacă Chişinăul nu se va implica mai ferm în a le explica găgăuzilor ce reprezintă procesele integraţioniste, asemenea provocări vor avea loc în continuare.

The following two tabs change content below.