Recviem sau renaissance? / IN MEMORIAM

La Cimitirul Militar din Chişinău se joacă fotbal cu craniile eroilor

La cinci ani de la tranzacţia ilegală a Guvernului Tarlev cu fostul Cimitir al Eroilor din Chişinău, privatizat fraudulos, apoi vândut pentru 70 000 000 de lei unui investitor francez, ca teren destinat construcţiilor, niciun ministru vinovat nu a fost tras la răspundere. Deşi „JURNAL de Chişinău” a publicat în iulie 2010 o anchetă cu privire la acel comerţ cu „suflete moarte”, autorităţile nu au iniţiat o procedură judiciară în vederea investigării încălcărilor foştilor demnitari.

Fostul Cimitir de Onoare din Chişinău, numit şi Cimitirul Eroilor din sectorul Botanica, unde şi-au găsit locul de veci militari români, ruşi, austrieci, cehi, francezi, greci, polonezi etc., decedaţi în cele două războaie mondiale pe teritoriul Basarabiei, continuă să fie un loc de profanare zilnică a boschetarilor şi narcomanilor, un „stadion” în care se joacă fotbal cu craniile eroilor noştri, sau un loc pentru frigărui, chiar în faţa fostei capele-osuar.

Angelina Olaru

Societatea civilă e vinovată că guvernul şi primăria nu-şi face datoria?

Refacerea Cimitirului Eroilor din Chişinău a fost subiectul principal al unei recente dezbateri publice, organizată de un grup de iniţiativă al societăţii civile. În premieră, la 20 de ani de la iniţierea mişcării de renaştere a fostei necropole internaţionale din sectorul Botanica al capitalei, organizatorii au lansat o broşură-document, ce conţine o serie de materiale istorice şi publicistice, cu privire la această chestiune. Broşura a fost editată graţie finanţării Consiliului Mondial Român, fiind considerată o sursă valoroasă de documentare pentru cunoaşterea adevărului istoric despre fostul monument de înaltă realizare urbanistică din perioada interbelică, ce atrage acum mari interese de business.

„Problema terenului pe locul căruia s-a aflat Cimitirul Eroilor din Chişinău ar putea fi soluţionată în următoarele patru-cinci luni” – această  promisiune bombastică a fost făcută de consilierul premierului Vlad Filat, Leonid Bujor, în urmă cu opt luni, la dezbaterea publică organizată, în iunie anul trecut, de Jurnal TRUST Media, la iniţiativa Consiliului Mondial Român. Prezent la discuţie, consilierul primului ministru, a mai declarat: „În condiţiile în care se reuşeşte soluţionarea problemei terenului, abia atunci, în timp proxim, vom putea reface cimitirul”. De fapt, impedimentul esenţial, susţine Leonid Bujor, este faptul că societatea civilă n-a făcut un demers în această privinţă, dând de înţeles că executivul nu ar fi obligat să reacţioneze la anchetele presei. De notat că, astfel, sunt ignorate numeroasele demersuri ale grupului de iniţiativă din timpul ultimelor două decenii. Amintim aici de acţiunile mişcării de refacere a memorialului, în frunte cu regretaţii patrioţi Gheorghe Ghimpu şi Vadim Pirogan, cu asociaţiile participanţilor la războaie, care luptă fără succes pentru reamenajarea fostului loc pentru pelerinaje, în memoria înaintaşilor noştri. De ce autorităţile nu deblochează dialogul cu noul „stăpân” al cimitirului rămâne a fi o întrebare retorică.

Nici Chirtoacă şi nici Grozavu nu au timp de asemenea discuţii

Deşi invitaţi la discuţie, nici primarul Dorin Chirtoacă şi nici viceprimarul Nistor Grozavu, penalizaţi de societatea civilă pentru mai multe distrugeri ale Chişinăului vechi,  nu au fost prezenţi. Istoricul Ion Buga şi-a exprimat regretul în mod repetat că RM nu respectă convenţiile internaţionale cu privire la protecţia cimitirelor militare.

Mihai Nicolae, directorul Institutului „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate, prezent la eveniment, a transmis mesajul lui Neculai Popa, secretar general al Consiliului Mondial Român: „Grupul de iniţiativă, format din personalităţi de prestigiu, s-a dovedit a fi ideea practică, de echilibru şi coordonare a unui nucleu, dispus oricând la colaborare, gata să asculte şi alte voci. Cele două Biserici – Ortodoxă şi Catolică – au fost şi rămân pentru noi suportul moral, ce dă legitimitate ideii de refacere a Cimitirului Militar din Chişinău. Cultul morţilor, practica celor două Biserici, legitimează dreptul şi obligaţia noastră de îngrijire şi menţinere a mormintelor înaintaşilor noştri. Eroii noştri, copiii şi părinţii noştri, au dreptul la odihna şi lumina veşnică”.

„Există două monumente din nordul Italiei, unul destinat celor care au pierdut un război şi altul, celor care l-au câştigat. Noi nu ştim cine a avut dreptate, istoria va stabili. În cazul discutat, nu e vorba doar de morţii noştri, ci de toţi cei care s-au jertfit pentru noi, indiferent că sunt austrieci, francezi, ruşi etc. Nu ne luptăm cu morţii, de aceea, refacerea acestui cimitir este un simbol pentru o înţelegere mai flexibilă a realităţilor din acest spaţiu geografic”, a remarcat Mihai Nicolae.

Zoia Jalbă, deputat în Parlamentul RM 2005-2009, unul dintre liderii grupului de iniţiativă: „Am participat împreună cu tinerii voluntari la reabilitarea a două cimitire militare – cele din localităţile Tabăra şi Nicolaeuca, r. Orhei. Am experienţă şi, de aceea, prin eforturi comune vom reuşi şi de această dată”.

Cimitirul Eroilor ar putea fi salvat printr-un proiect internaţional

„RM ar trebui să încheie cu România, Rusia, Ucraina şi alte ţări cointeresate din CSI şi UE acorduri de îngrijire şi amenajare a cimitirelor şi mormintelor militare din RM. Pentru refacerea şi reamenajarea Cimitirului Eroilor din Chişinău (cimitir militar internaţional) şi a capelei-mausoleu în varianta lor iniţială, edificând şi un monument eroilor din cele şase state căzuţi la datorie în Primul Război Mondial şi înmormântaţi în acest cimitir, propun Guvernului RM să iniţieze un Proiect internaţional împreună cu cele şase state nominalizate mai sus, pentru a salva acest cimitir militar internaţional. Sper că ambasadele României, Rusiei, Franţei, Austriei, Poloniei, Cehiei şi Slovaciei de la Chişinău nu vor rămâne indiferente faţă de soarta mormintelor compatrioţilor lor din acest cimitir internaţional”, a conchis Ion Buga, dr. în istorie şi ex-deputat.

Ion Negrei, vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor: „Statele sunt datoare, conform Convenţiei de la Geneva din 1949, să îngrijească şi să păstreze cimitirele militare. RM, devenind ţară-membră a ONU, a semnat acel act şi în competenţa statului intră şi îngrijirea mormintelor. Din păcate, locurile de veci, distruse în timpul regimului comunist, nu mai pot fi reabilitate în totalitate. Situaţia Cimitirului Eroilor din Chişinău este dificilă, dar sperăm ca autorităţile RM vor întreprinde acţiunile necesare pentru a ieşi onorabil din acest impas. Atât clasa politică, cât şi întreaga societate au de susţinut un test serios referitor la comportamentul civilizat şi conduita morală”.

Cimitirul Eroilor din Chişinău nu face parte dintr-un registru protejat de stat, aşa cum stipulează convenţiile internaţionale. De aceea, Gheorghe Postică, viceministru al Culturii, a reiterat necesitatea unui verdict ştiinţific în această chestiune, în baza căruia Ministerul Culturii să ia o decizie ca spaţiul respectiv să fie inclus în Registrul monumentelor istorice. Când se va produce minunea?

Îndemn la dezbaterea publică a problemei

Jurnal Trust Media continuă să fie un partener de presă important în reflectarea acestei probleme de importanţă internaţională. Până nu vom face front comun, investigaţiile noastre nu vor avea impactul scontat asupra mai-marilor zilei. Îndemnăm la solidarizarea presei în dezbaterea publică a chestiunii în cauză. Doar printr-un front comun, vom fi auziţi de conducători şi vom fi mai puţin vulnerabili. E o metodă probată de colegii noştri din multe ţări ale lumii.

Bisericile ortodoxă şi catolică sunt solidare

Mitropolia Basarabiei de mulţi ani sprijină acţiunile de renaştere a cimitirului. Pr. Ioan Cosoi, secretar şi purtător de cuvânt, a promis că mitropolia va face un apel către cultele bisericeşti din Elveţia, cu rugămintea ca acestea să influenţeze omul de afaceri francez, domiciliat în Elveţia, să renunţe la proiectul de business, legat de cimitir. Părintele Ştefan Socaciu, reprezentant al Bisericii Romano-Catolice din RM: „Din punct de vedere creştinesc, a distruge un monument funerar echivalează cu a scuipa în sufletul răposatului şi este un păcat grav. Unde a fost morala celor care au întocmit actul de vânzare-cumpărare a terenului? Acolo sunt îngropaţi militari de multe confesiuni, de aceea, dacă se va ţine cont de reuniunea tuturor confesiunilor, Biserica Romano-Catolică va lua parte cu toate responsabilitatea. Să ne amintim că, în anii trecuţi, reprezentanţii Ambasadei Germane în RM căutau mormintele ostaşilor germani şi le reabilitau. Cu atât mai mult, noi, localnicii, ar trebui să preluăm acest exemplu şi să ajutăm la refacerea necropolei internaţionale”.

România aşteaptă ca guvernul RM să rezolve

Danicu Tanasă, ataşatul militar al Ambasadei României la Chişinău: „Ne exprimăm sprijinul, începând cu anul 2006, exprimat de către reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor. În permanenţă, în discuţiile cu autorităţile locale, ei au exprimat deschis disponibilitatea României de a susţine un proiect, destinat reconstrucţiei acestui cimitir. Potrivit legislaţiei RM, autorităţile locale sunt cele care gestionează cimitirele şi obiectivele culturale locale. Reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor din România au discutat cu autorităţile municipiului Chişinău în repetate rânduri. Ultima întâlnire dintre ei s-a produs în 2010 şi a vizat propuneri de proiect, cu posibilităţi de finanţare concrete pe marginea acestui subiect. Fiind o chestiune internă a RM, noi nu putem avansa.”