RECURS LA METODĂ // Surprize, surprize

Despre alegerile din Republica Moldova se poate spune orice, nu și faptul că ar fi lipsite de intrigă. Surprize au fost întotdeauna, răsturnări de situație – și mai multe. Scrutinul din 20 mai a.c. a bătut însă toate recordurile de imprevizibilitate. Dezmințind sondaje, ridiculizând prognoze, măturând pe jos cu mai toată breasla de experți și comentatori, indigeni și nu prea.

Nimeni nu s-a așteptat la asemenea cifre, nici la Chișinău și nici la Bălți. Mai ales la Bălți! Nici măcar cei care le-au visat sau le-au crezut, de ochii lumii, posibile: propriul efort propagandistic se cerea justificat cumva, iar alegătorul trebuia convins cu orice preț! Realitatea a depășit așteptările în cazul unor tabere și a fost mult sub așteptări în cazul celorlalte. Puțini și-au imaginat drept verosimil scenariul după care o mică participare la vot l-ar putea favoriza pe Nikolai Grigorișin la Bălți și pe Andrei Năstase la Chișinău. Dar și mai puțini ar fi putut intui că vor merge la urne mai ales cetățenii care au conștientizat și au ținut cu tot dinadinsul să dejoace manevrele puterii. Și că vor sta acasă (sau poate: vor vota diferit?) susținătorii altădată necondiționați ai PSRM-ului, dezamăgiți de cârdășia tot mai evidentă între Igor Dodon și Vlad Plahotniuc.

Erorile strategice, scăpările tactice pe care le-au comis partidele cu candidați au venit dintr-o percepție deformată a realității sociopolitice și din credința lor nestrămutată că schemele care au dat roade în anii trecuți vor funcționa negreșit și de această dată. Astfel, miza aproape exclusivă pe votul etnic și geopolitic i-a împiedicat pe socialiști: 1. să vadă hibele, evidente pentru toată lumea, ale politicanului Ion Ceban și 2. să înțeleagă specificul situației create la Bălți după ce PDM-ul a dat iama în primăria de acolo.

De cealaltă parte a baricadei, teama că voturile acordate lui Valeriu Munteanu și Constantin Codreanu ar putea periclita șansele lui Năstase i-a făcut pe unii martori ai Platformei să recurgă la limbajul suburban, tratându-i pe cei doi candidați într-un mod care i-a descalificat mai curând pe ei înșiși decât pe viitorii lor aliați. Unii susținători de la București ai lui Năstase au criticat și mai abitir partidele unioniste, dar în avântul lor dialectic au cam confundat oamenii cu ideile, așa încât nu puteai să-ți dai seama în cine lovesc mai tare: în reaua-credință/naivitatea lui Munteanu și Codreanu, în sentimentele și speranțele celor care îi sprijină sau în unionismul și Unirea ca atare? Totuși, după cum arată cifrele, aceasta nu i-a oprit pe mulți unioniști să voteze “rațional”, cu alte cuvinte, să-și calce pe inimă și să-l ajute pe Năstase să treacă de Silvia Radu.

Cât despre Radu, performanța ei electorală poate fi interpretată în cel puțin două feluri. Pe de o parte, ca victorie clară a opoziției europene în fața unuia dintre cei doi candidați ai puterii. Pe de altă parte, ca un scor bun în sine și mai ales promițător pentru PDM: să nu uităm că sprijinul administrativ și mediatic al guvernanților i-au adus doamnei Radu 17,65% pe Chișinău față de cele 0,37% pe țară, câte le avea în 2016. Și asta doar în câteva luni! De aceea, nu împărtășesc entuziasmul celor care cred că procentele adunate de interimară trebuie considerate, univoc, drept o înfrângere a democraților. Dimpotrivă, acest scor obținut în cât de cât informatul oraș Chișinău arată că, în provincie, rezultatele “independenților” ar putea fi mult mai mari în toamnă.

Înaintea celui de-al doilea tur, pune în gardă nu atât starea de spirit ușor exaltată a PAS-PPDA, cât cele două necunoscute care sunt electoratul lui Radu și absenteiștii. Acum mai mult ca oricând, e importantă deschiderea candidatului opoziției “proeuropene” pentru segmente ale populației care nu-l agreează. Și nu-l agreează neapărat pentru că, “trădătoare” și “idioate”, ar fi “cu Plahotniuc” sau împotriva Platformei, ci pentru că au ele, aceste segmente, rațiunile lor de a nu-l iubi pe domnul Năstase. Cu cât mai repede acesta din urmă, dar mai cu seamă colegii lui, vor înțelege acest lucru, cu atât mai mari sunt șansele opoziției de a smulge Chișinăul din ghearele puterii.

The following two tabs change content below.