Rebrandingul Transnistriei şi transnistrizarea RM // Cutia cu piuneze

Ideea unui „rebranding” al Transnistriei prin înlăturarea lui Igor Smirnov de la putere, înaintată de noi, a fost tema unui comentariu al colegului Petru Bogatu, în JURNAL de Chişinău. Din punctul său de vedere, „lui Putin nu-i pasă de imaginea Rusiei în Occident, darămite de cea a Transnistriei”, altfel nu ar mai încerca să se reaşeze în fotoliul prezidenţial, în pofida reacţiilor negative în lume. „Părerea mea este că Moscova urmăreşte nu „rebrandingul Transnistriei, ci refacerea imperiului de odinioară”, scrie Petru Bogatu. De aceea, consideră el, Moscova mizează pe Kaminski, care va executa fără a crâcni ordinele lui Putin, acceptând o variantă modificată a planului Kozak, spre deosebire de Smirnov, care luptă pentru independenţa Transnistriei şi va sta de-a curmezişul planurilor de „transnistrizare” a RM.

Am putea fi de acord, într-o anumită măsură, că Putin nu pune mare preţ pe ceea ce se spune în Occident despre el. Însă e riscant să afirmăm că lui nu i-ar păsa de imaginea Rusiei în lume. Dacă nu i-ar fi păsat, nu-i aduna pe reprezentanţii principalelor instituţii de presă din Rusia ca să le explice pasul său (făcând trimitere şi la Roosevelt). Chiar şi liderilor sovietici le păsa cum arată URSS în exterior, chiar mai mult decât în interior, căci de această imagine depindea influenţa lor în lume. De aceea KGB a plătit un şir de intelectuali occidentali care să lustruiască imaginea URSS. Lui Putin, dacă vrea să-şi realizeze visul restabilirii imperiului sovietic, şi el îşi doreşte în mod deschis aceasta, nu poate să nu-i pese de faptul cum arată Rusia în ochii fostelor republici sovietice pe care doreşte să le ademenească în Uniunea Eurasiatică, dar şi de faptul cum este privită FR în afara spaţiului postsovietic, căci reuşita proiectului său va depinde şi de atitudinea Occidentului, a Chinei.

Cu atât mai mult contează imaginea în cazul Transnistriei. Să nu uităm că, până a „transnistriza” RM, Moscova trebuie să obţină asentimentul UE, SUA, ca să nu mai vorbim de RM, asupra statutului „special” al regiunii separatiste. Regimul de la Tiraspol trebuie să fie „vandabil”, să-l accepte europenii, ca să împingă Chişinăul în direcţia unor compromisuri „rezonabile”, asigurându-i Moscovei accesul la procesele decizionale ale RM prin intermediul Tiraspolului.

Cât priveşte Smirnov şi rezistenţa acestuia în faţa Kremlinului, iarăşi să nu exagerăm şi să-i dăm importanţa pe care nu o merită. Smirnov nu se poate opune niciunei dorinţe a Moscovei. Altfel nu se menţinea până acum. Fiindcă veni vorba, el a fost cel care a semnat planul Kozak şi, dacă va fi nevoie, va semna un altul la fel, o declară în presă chiar oamenii din anturajul său, nedumeriţi de presiunile Kremlinului.

Fireşte, nu „machiajul” Transnistriei este scopul final al Rusiei, nu am afirmat aşa ceva şi nici nu despre aceasta era vorba. Ideea era că Moscova înţelege că regimul de la Tiraspol are nevoie de „cosmetizare”. Căci numai după „rebrandingul” Transnistriei poate fi posibilă „transnistrizarea” RM.

(N.N.) 

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)