REBELIUNE // Puşcăriaşii ameninţă cu automutilare

Odată cu modificările legii privind munca în închisori, condamnaţii ameninţă cu rebeliune, greva foamei şi automutilare

Calculele deţinuţilor care lucrează în puşcării au fost date peste cap. La începutul lui noiembrie, a intrat în vigoare legea cu privire la compensarea privilegiată a zilelor de muncă pentru persoanele care execută pedeapsa cu închisoarea.

Iana Zmeu

Dacă până acum o zi a condamnaţilor angajaţi la munci grele echivala cu trei din durata detenţiei, acum vor trebui să lucreze de două ori mai mult. Parlamentarii au ajuns la concluzia că o bună parte din condamnaţi care lucrează în puşcării (menţionăm, nu degeaba) ies prea repede în liberate; oficialii s-au grăbit să facă modificări în acest sens, lucru ce i-a revoltat pe deţinuţi.

Deşi directorul de la penitenciarul nr. 18, pentru bărbaţi, amplasat în comuna Brăneşti, r. Orhei, încearcă să le explice deţinuţilor că legea este lege şi ei trebuie să se conformeze şi să nu întrerupă lucrările subterane în mina de extragere a pietrei, condamnaţii refuză să mişte un deget.

„Înţeleg că am rămas unica ţară din Europa în care condamnaţii se bucură de asemenea privilegii. Era necesară această modificare, dar trebuia să se gândească la acest lucru încă în 2000, când s-a hotărât că pentru o zi lucrată deţinutului i se scot trei zile de detenţie. Am raportat Departamentului despre această problemă”, a declarat pentru JURNAL Andrei Vacari, directorul penitenciarului.

Toţi cei 65 de deţinuţi care lucrau sub pământ pentru a-şi micşora termenul de privaţiune de libertate nu vor în ruptul capului să intre în mină.

Condamnat la 10 ani şi eliberat după 4 ani de detenţie

Mai norocos în acest sens s-a dovedit a fi Anatol, un fost condamnat care şi-a ispăşit pedeapsa în penitenciarul de la Brăneşti. Bărbatul a fost condamnat în 2007 la zece ani privaţiune de liberate, iar pe 21 august curent a ieşit în libertate. Pentru că a muncit la greu în cariera de calcar, condamnatul a ieşit în libertate cu cinci ani înainte de termen. Faptul că persoanele care au comis crime deosebit de grave se eliberează mult prea devreme pentru ca peste o perioadă anumită să recidiveze i-a pus în gardă pe parlamentari.

Mai mult, potrivit directorului penitenciarului din s. Brăneşti, unii condamnaţi, după eliberare, comit alte infracţiuni, deoarece vor să revină după gratii. „Aici sunt hrăniţi din contul statului, au unde dormi, pentru lucrul pe care îl fac li se achită salariu (peculiu) în valoare de peste 2000 de lei depus pe contul personal. Avem mai multe cazuri de acest fel”, a menţionat Vacari.

Femeile condamnate, mai înţelegătoare

Însă nu banii îi motivează pe deţinuţi să lucreze. Condamnaţii din mai multe puşcării s-au adresat JURNALULUI, fiind alarmaţi de modificările în legislaţie care le-au curmat toate planurile. Au căzut sub incidenţă şi deţinuţii care lucrează în gospodăria penitenciarelor. Dacă anterior două zile de muncă echivalau cu trei din durata pedepsei, acum trei zile de muncă echivalează cu patru zile de detenţie. „Vom organiza un bunt în toate puşcăriile. Îşi bat joc de noi. Refuzăm să mai lucrăm şi, în scurt timp, vom anunţa greva foamei în masă”, a atenţionat un condamnat pentru trafic de fiinţe umane.

Deţinutele de la penitenciarul pentru femei din s. Rusca, deşi erau pornite să nu mai coase în atelierul instituţiei, au renunţat la idee, însă nu se ştie pentru cât timp. „Am convocat o adunare şi le-am explicat condamnatelor că nu este o decizie a administraţiei penitenciarului, ci o modificare în lege. Parcă au înţeles şi lucrează”, a menţionat Iurie Ţurcan, şeful secţiei securitate a penitenciarului.

Deţinuţii plăteau ca să lucreze

Faptul că lucrul le micşora simţitor din termenul de detenţie i-a determinat pe unii deţinuţi să scoată şi sume frumuşele de bani pentru a fi mobilizaţi la diferite lucrări de pe teritoriul penitenciarului. De exemplu, condamnatul Veaceslav C. ne-a scris din puşcărie un răvaş în care a indicat că a achitat unui angajat al penitenciarului 2200 de euro pentru a fi încadrat în detaşamentul gospodăresc în calitate de hamal.

În situaţii similare s-au pomenit peste 30 de deţinuţi ai Penitenciarului nr.13 din Chişinău. „Deţinuţii respectivi, contrar legii, nu au fost transferaţi în alte penitenciare pentru executarea pedepsei”, explică Ana Druţă, şefa serviciului de presă al Departamentului Instituţiilor Penitenciare.

Potrivit lui Druţă, după ce au fost descoperite încălcări, deţinuţii au fost repartizaţi pe la penitenciarele cuvenite. „Trebuia să-mi meargă trei zile de detenţie pentru una lucrată. Acum însă am rămas şi fără bani şi fără lucru”, se plânge deţinutul Veaceslav C.

Modificarea legislativă se pare că va extirpa cazurile de corupţie din penitenciare. Deţinuţii nu mai sunt motivaţi să lucreze. Mai mult, unii spun că sunt gata să se automutileze ca să fie anulate  modificările privind privilegiile de care, până nu demult, se bucurau condamnaţii mobilizaţi la munci. „Deţinuţii sunt foarte solidari. Dacă nu vom fi auziţi, vom recurge la cele mai drastice metode”, atenţionează un grup de condamnaţi.

„Fierbe oala”

Până atunci însă, şeful puşcăriei de la Brăneşti se pare că are cel mai mult de suferit. Dacă în alte penitenciare, deţinuţii refuză să mai lucreze în detaşamentul gospodăresc, refuzul condamnaţilor mineri de a intra în cariera de piatră presupune pierderi impunătoare. Deţinuţii de la Brăneşti extrăgeau zilnic mai mult de 100 de metri cubi de blocuri de piatră, în valoare de peste 100 de mii de lei.

Anatol, la rândul său, îşi compătimeşte foştii colegi de puşcărie, mai ales că, potrivit bărbatului, unii dintre ei au fost condamnaţi pe nedrept. „Eu nu sunt vinovat, dar am fost condamnat. Aşa e legea la noi. Şi acum legea a hotărât să-i lipsească pe oameni şi de posibilitatea de a ieşi mai repede din închisoare. Îmi pare rău”, constată Anatol care, acum trei luni, a păşit pragul închisorii şi astăzi este acasă alături de fiii săi.

Condamnaţii din alte puşcării rămân pe poziţii: „Nu trebuie să-şi pună mintea cu noi. Fierbe oala. Să se aştepte la surprize”.

Echilibrul care a dezechilibrat situaţia în puşcării

Viceministrul Justiţiei, Vladimir Grosu: „Prin modificarea raportului de compensare privilegiată – 4 zile din durata pedepsei cu 3 zile de muncă în condiţii normale, iar pentru condamnatul antrenat la lucrări subterane sau la lucrări cu condiţii grele şi nocive de muncă – 3 zile din durata pedepsei cu 2 zile de muncă – se urmăreşte echilibrarea prevederilor legislaţiei penale cu cele ale legislaţiei execuţionale cu privire la condamnaţii încadraţi la munci remunerate.

Comparând două persoane, ambele condamnate la aceeaşi perioadă detenţie pentru săvârşirea unei infracţiuni cu acelaşi nivel de gravitate, nu se consideră echitabil ca persoana care va accepta să desfăşoare muncă remunerată în condiţii grele şi nocive să stea în detenţie aproape în jumătate cât cea care va munci în condiţii normale. În unele cazuri, în urma compensării privilegiate a zilelor de muncă cu zile de detenţie, persoana care acceptă să muncească în condiţii grele şi nocive nu stă în detenţie nici măcar minimul prevăzut de legea penală”.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)