Reactivele chimice, neevaluate în Republica Moldova

Dacă substanţele chimice expirate din şcoli au fost colectate şi distruse, cantitatea de pesticide este estimată, reactivele chimice din alte instituţii nici nu au fost evaluate

Peste 70 de tone de substanţe chimice din şcoli au fost colectate şi nimicite în Germania în anul trecut, lucru care s-a întâmplat şi în cazul a 200 de tone de pesticide care erau depozitate în trei raioane – Ocniţa, Cantemir şi Căuşeni. Autorităţile caută soluţii financiare şi pentru nimicirea celor aproape două mii de tone de pesticide rămase încă în 21 de raioane, dar nu au estimat deocamdată cantitatea tuturor reactivelor chimice „existente aproape în fiecare laborator din Republica Moldova”.

Crina VLAICU

Cele 70 de tone de substanţe chimice perimate au fost colectate din laboratoarele de chimie a 918 şcoli. „Acum nu există substanţe chimice expirate în şcoli”, dă asigurări ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru. „Au fost, au colectat substanţele din şcoli în containere speciale şi le-au dus de aici”, confirmă Ludmila Nagârneac, şef adjunct al Direcţiei Învăţământ din Floreşti.

Proiecte, paşi mărunţi

La finele anului trecut, a fost semnat un memorandum care prevede nimicirea a 250 de tone de pesticide rămase pe teritoriul Republicii Moldova încă din perioada sovietică, ceea costă 850 de mii de euro. Autorităţile mai caută opt milioane de lei pentru nimicirea şi a 200 de tone de pesticide lichide în cadrul unui proiect înaintat deja. Pentru celelalte aproape două mii de tone de pesticide nu sunt identificate deocamdată surse financiare.

Teritoriul cel mai chimizat

După o perioadă de delăsare, depozitele cu pesticide au început să fie atractive. Moldovenii furau vasele în care erau depozitate chimicalele, le aruncau şi utilizau în gospodărie „ambalajul”, lucru contraindicat. În 2005, pesticidele au fost reambalate, autorităţile locale au angajat paznici şi toţi aşteaptă minunea – să scape de pericol cât mai rapid. „Republica Moldova a fost cea mai chimizată republică din URSS. Era ca o mândrie să fie în fiecare raion câte un depozit de pesticide folosite uneori nechibzuit. Şi ţările vecine au probleme similare, dar, în mare parte, le-au rezolvat”, a declarat pentru JURNAL Şalaru.

350 de tipuri de chimicale

Cu toate acestea, ministrul zice că „,teoretic, ar putea fi reactive chimice învechite în fiecare instituţie în care există un laborator, la universităţi, spitale etc.”. Acestea însă nu au fost estimate niciodată, din lipsă de fonduri şi, poate, din interes. „Substanţele pot fi inofensive, dar, la un moment dat, ar putea prezenta un real pericol pentru sănătate şi mediu”, mai zice ministrul.

Potrivit Profilului naţional privind managementul substanţelor chimice în Republica Moldova, acestea sunt folosite în fiecare zi în societate – „de la medicamente la maşini şi de la materiale de construcţii la jucării”. Acelaşi document indică faptul că mai mult de 350 de chimicale sunt nocive pentru mediul înconjurător, penetrând organismul nostru, inclusiv prin laptele matern.

Gunoişte specială

JURNAL a încercat să afle ce se întâmplă cu resturile de medicamente de la Institutul Oncologic (IO), de exemplu. Anghelina Rodideal, şefa serviciului de presă de la IO, a declarat că, de obicei, medicamente nu rămân, deoarece sunt comandate în funcţie de necesităţile exacte ale bolnavilor. „Ulterior, fiolele, seringile şi ce mai rămâne după utilizare sunt supuse unei dezinfecţii chimice, ajungând în final la cei responsabili de colectarea gunoiului”, susţine Anghelina Rodideal.

În Republica Moldova există o gunoişte separată pentru resturile de substanţe chimice, care este securizată. „Poate fi şi în gunoiul pe care îl colectăm noi, dar nu am observat. Mai întrebăm, dar în contractele pe care le avem încheiate este specificat faptul că nu sunt admise substanţele chimice?”, a declarat pentru JURNAL Tudor Maniv, şeful Regiei „Autosalubritate” din Chişinău.

 

The following two tabs change content below.