Grigore Karasin a dat de înţeles că trupele ruseşti vor fi retrase doar în condiţiile unui nou plan “Kozak”

Viceministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin. Foto: kommersant.ru

Premierul Pavel Filip a susţinut recent un discurs la Adunarea Generală a ONU, în cadrul căreia a făcut apel către comunitatea internaţională să se pronunţe pentru retragerea Grupului Operativ de Trupe Ruseşti din Transnistria, întrucât prezenţa acestora pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală. Autorităţile moldoveneşti intenţionează să înainteze în scurt timp o rezoluţie privind acelaşi apel spre examinarea Adunării Generale a ONU. Drept reacţie, viceministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, în cadrul unui interviu acordat ziarului „Kommersant”, a declarat că această solicitare a Chişinăului este imposibilă în actualele condiţii.

Karasin a afirmat că Federaţia Rusă şi multe alte state membre ONU „responsabile” ar avea o atitudine sceptică faţă de această iniţiativă, calificând-o drept una care ar crea premise pentru apariţia unei noi surse de tensiune în sud-estul Europei. „Rezolvarea reală a problemei transnistrene consistă în lucrul metodic, în consultări permanente pe problemele politice în cadrul procesului de negocieri privind reglementarea problemei transnistrene (formatul „5+2”), şi nu în lansarea de la înalta tribună a ONU a propunerilor ‚revoluţionare’, după care se ascund interese şi tendinţe străine”, şi-a dat oficialul rus cu părerea.

Invocă pierderile Transnistriei

Formatul „5+2” este, în opinia sa, un mecanism recunoscut la nivel internaţional, platformă în cadrul căreia trebuie identificată formula unei reglementări viabile. „Nu înţeleg de ce reprezentanţii ONU tergiversează această problemă. Cei care înaintează ideea retragerii militarilor ruşi din Transnistria au o memorie istorică foarte scurtă. Anume acţiunile militarilor ruşi au permis oprirea vărsării de sânge în 1992. Atunci, potrivit unor estimări, au murit pe ambele maluri ale Nistrului aproximativ 1.000 de oameni, iar alţii 4.000–5.000 au fost răniţi. Doar din partea transnistreană au fost omorâţi aproximativ 600 de oameni, iar alţii aproape 900 au fost răniţi, 50 au fost declaraţi dispăruţi”, a relatat el.

„Au fost provocate pierderi mare infrastructurii şi obiectivelor sociale la Bender… Din cauza ostilităţilor era imposibil să fie ridicate corpurile celor decedaţi pe străzile din Bender, ceea ce crea pe timp de caniculă condiţii pentru epidemie. Au suferit 46 de întreprinderi industriale, transportul, ramura de construcţii. Datorită militarilor ruşi şi pacificatorilor, s-a reuşit evitarea unei alte escaladări”, a evidenţiat oficialul rus.

„Derivate ale conflictului nereglementat”

În ce priveşte Armata 14 sovietică, predecesoarea Grupului operativ de trupe ruseşti în regiunea transnistreană, a afirmat Karasin, a fost stabilită ca bază permanentă în perioada URSS pe un teritoriu vast. „Ambele componente ale prezenţei militare ruse pe Nistru – contingentul de trupe pacificatoare în zona de securitate şi Grupul operativ de trupe pentru îndeplinirea sarcinilor privind paza depozitelor de muniţii în localitatea Colbasna – constituie derivate ale conflictului nereglementat. Şi partea moldovenească, apropo, poartă responsabilitate pentru această situaţie în egală măsură”, a observat el.

Despre legalitatea prezenţei Grupului operativ de trupe ruse pe teritoriul R. Moldova, Karasin a recunoscut că o parte din militarii ruşi nu intră „formal” în contingentul de pacificatori, deşi ar îndeplini o sarcină la fel de importantă – asigurarea securităţii depozitelor din Colbasna, unde, după dezintegrarea URSS, a rămas o cantitate mare de muniţii. „Datorită militarilor noştri, acestea sunt păzite cu încredere. Noi suntem responsabili de faptul că aceste muniţii nu au ajuns în mâini periculoase. Retragerea lor poate fi efectuată doar cu condiţia contribuţiei şi garanţiilor securităţii din partea puterilor interesate. Şi nu numai transnistrene, dar şi moldoveneşti şi, în principal, ucrainene, deoarece este vorba de lipsa de acorduri între Chişinău şi Tiraspol privind deblocarea căii ferate”, a insistat el.

Condiţiile sunt planul „Kozak”

Viceministrul rus a adăugat că partea rusă intenţionează să respecte documentul consensual adoptat la Porto privind „obligaţia Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele în termene cât mai scurte odată cu apariţia unor condiţii necesare”. „În 2003, când au existat asemenea condiţii politice, au fost transportate în Rusia 42 de garnituri de armament şi muniţii, adică jumătate din cantitatea existentă. În depozitele de la Colbasna au rămas aproximativ 20.000 de tone de muniţii”, a precizat el.

„Procesul de retragere a muniţiilor este foarte anevoios. Şi, din păcate, a fost întrerupt nu din cauza noastră. După 2003 (respingerea Memorandumului „Kozak”) nu au existat condiţiile politice necesare pentru încheierea acestui proces. După cum am menţionat, pentru retragerea muniţiilor trebuie să-şi dea acordul înşişi transnistrenii şi Chişinăul, în plus, trebuie permisiunea Ucrainei. Nu este atât de simplu cum se pare dintr-o parte. Înlocuirea actualei misiuni de pacificare cu una a ONU nu va duce decât la tensionarea conflictului”, a mai spus Karasin.