Reabilitare cu semne de întrebare

Deşi procesul de reabilitare a drumurilor moldoveneşti continuă, există foarte multe semne de întrebare privind termenele de finisare ale acestora

drum foto nadea roscovanu

Foto: Nadea Roşcovanu

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a anunţat miercuri, 15 iunie, că ministrul Iurie Chirinciuc a avut prima întrevedere cu  reprezentanții companiei italiene Serenissima, selectată în urma concursului pentru a reabilita drumurile R34 și R9, și cu membrii întreprinderii IRD Inginering Italia, responsabili de supravegherea parcursului efectuării lucrărilor. Drumul R34 face legătura între oraşele Hâncești, Leova şi Cantemir, iar R9 leagă oraşul Soroca de satul Arionești, Donduşeni.

Ion Chişlea

Primul drum a fost împărţit în două porţiuni. Prima secţiune dintre Hânceşti şi Leova are 42 de kilometri şi va costa 28,6 milioane de euro, iar cea de a doua, dintre Leova şi Cantemir, cu o lungime de 41 de kilometri, va costa autorităţile moldoveneşti 24,3 milioane de euro.

Drumul R 9 dintre Soroca şi Arionești are o distanță de 31 de kilometri și lucrările vor costa 17,9 milioane de euro. Banii pentru reparaţii sunt oferiți de Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare, sub formă de împrumut.

623 mii de euro pentru un kilometru

Această companie a fost angajată în urma concursului public să repare 114 kilometri de drum. Costul contractului este estimat la aproximativ 71 de milioane de euro, şi, conform calculelor, un kilometru de drum va costa aproximativ 623 de mii de euro.  „Principalele obiective sunt reabilitarea sistemului rutier existent, demolarea și construcția podețelor. Construcția sistemelor de drenare și realocare a utilităților existente. Pentru a atinge parametrii necesari se vor aplica secțiuni de reciclare la rece și secțiuni de reconstrucții în funcție de starea drumului existent”, a declarat în cadrul evenimentului ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc.

9350 de km alcătuieşte reţeaua de drumuri din R. Moldova. Dacă în 2009, doar 9,7% din drumurile naţionale erau în stare bună şi 29% în stare mediocră, pentru moment, avem 41% de drumuri bune şi  29% în stare mediocră.

Acordul cu întreprinderea care va reabilita drumurile a fost semnat la 6 mai, iar cel cu compania de supraveghere a lucrărilor la 14 unie curent. Conform contractului, lucrările urmează să fie încheiate în termen de doi ani de la mobilizarea lucrătorilor pe șantier. Potrivit lui Marco Marchi, managerul pentru dezvoltare al Serenissima Costruzioni, dacă permisiunile de la autorităţile locale pentru construcţia drumului vor fi obţinute rapid, în august curent, compania ar putea începe lucrările.

Întârzieri cronice

Deşi sunt stabilite termene concrete pentru reabilitarea drumurilor şi există şi penalizări serioase, au fost înregistrate mai multe cazuri în care companiile ce execută lucrările de reabilitare întârzie chiar cu câţiva ani la încheierea lucrărilor. Cel mai mediatizat caz de acest gen este drumul Chişinău–Sculeni. Potrivit unui program de executare a lucrărilor de reabilitare a drumurilor publicat pe pagina Ministerului Transporturilor, lucrările de reabilitare ale acestui drum, care uneşte Chişinăul de unul din cele mai importante puncte de trecere vamală spre România, Sculeni, urmau să se producă în anii 2012–2014.

Contractele de reabilitare au fost încheiate însă abia la mijlocul lui 2014, lucrările urmând să fie încheiate în doi ani, adică în iunie 2016. Pentru moment, drumul respectiv nu este reabilitat nici pe jumătate. Unul dintre executori, compania cehă OHL ZS, a efectuat lucrări în proporție de doar circa 11%, iar celălalt, compania azeră Evrascon – de 14%.

Într-o situaţie similară se află lucrările de reabilitare a unui segment de 31,2 kilometri de pe drumul Chişinău–Giurgiuleşti, care le-au revenit firmei româneşti PA&CO International. În cele 18,8 milioane de euro, cât este valoarea contractului, compania trebuie să se ocupe de reasfaltare, construcţia unui pod nou şi reabilitarea altor două, corecţii de traseu şi semnalizarea corespunzătoare asigurării siguranţei rutiere. Pentru moment, şi pe acest drum lucrările întârzie.

Avertizările ministerului nu-i sperie pe executanţi

Ministrul Transporturilor s-a pronunţat de mai multe ori asupra capacităţii manageriale a companiilor antrenate în reabilitarea drumurilor de a-şi duce la sfârşit contractele. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), Iurie Chirinciuc, a avertizat reprezentanţii firmelor constructoare că nerespectarea prevederilor contractuale ar putea duce la rezilierea contractelor.

La începutul anului, Chirinciuc s-a întâlnit cu antreprenorii SC Pa&Co International, Euro-Asian Construction Corporation „EVRASCON” și OHL ZS, în prezența supervizorilor lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale, avertizându-i pe reprezentanții companiilor menționate că încălcarea prevederilor contractuale de executare a lucrărilor implică costuri mari pentru cetățenii R. Moldova și va avea drept consecință inițierea procedurii de reziliere a contractelor, se arată într-un comunicat al MTID.

Antreprenorii celor trei companii au dat asigurări, consemnate în protocoalele ședinței, că vor mobiliza managerii și muncitorii pentru a relua lucrările de reabilitare a drumurilor începând cu martie 2016, menționând că vor implica resurse și echipamente tehnice suplimentare pentru a finaliza lucrările în conformitate cu prevederile contractelor. Totuşi, la acest moment, nu se observă progrese remarcabile în acest sens.

Eventuale rezilieri ar duce la tergiversări pentru mai mulţi ani

La începutul anului curent, ministrul Chirinciuc chiar vorbea despre rezilierea contractului cu cele două companii ce reabilitează drumul Chişinău-Sculeni, însă rezilierea nu s-a produs. Problema e că, în cazul rezilierii, ar urma procese anevoioase de judecată, pe parcursul cărora reparaţia drumului va fi stopată. Şi, până la urmă, nici nu se ştie dacă statul va obţine câştig de cauză din cauza contractelor întocmite nepotrivit.

Planurile nereale ale autorităţilor

Potrivit estimărilor autorităţilor, pentru a reabilita reţeaua de drumuri de 9350 de km din R. Moldova este necesar să fie alocate câte patru miliarde de lei anual timp de zece ani, pentru întreţinere şi reabilitare. În ultimii ani, au fost obţinute succese în acest sens datorită suportului financiar masiv din Occident. Dacă în 2009, doar 9,7% din drumurile naţionale erau în stare bună şi 29% în stare mediocră, pentru moment, avem 41% de drumuri bune şi  29% în stare mediocră.

Acum un an, ministrul Economiei Stephane Bride promitea că până în 2016-2017 nu vom mai avea drumuri naţionale în stare rea. Pronosticurile respective nu au şanse să se realizeze. Mai mult, chiar dacă drumurile care vor intra în proces de reabilitare în acest an vor fi date în exploatare la timp, vor fi încheiate abia la mijlocul lui 2018. Şi asta în cazul în care celelalte drumuri, inclusiv Chişinău-Ungheni, vor fi reabilitate până atunci.

Întreţinerea suficientă a drumurilor, sub semnul întrebării

Pe de altă parte, există semne de întrebare în ce priveşte procesul de întreţinere a drumurilor. Finanţarea masivă a infrastructurii moldoveneşti a fost posibilă doar după ce autorităţile au garantat în faţa partenerilor de dezvoltare că fondul rutier va fi majorat gradual până la 2,5 miliarde de lei faţă de câteva sute de milioane în 2009.

Însă autorităţile pot să modifice lesne destinaţia banilor din acest fond, cum s-a întâmplat în toamna anului trecut, când circa 500 de milioane de lei au fost redirecţionate în scopuri sociale. Totodată, în politica fiscală pentru acest an, care încă nu a fost aprobată, există o prevedere referitoare la transformarea taxei pe drum plătită de către şoferi în momentul reviziei tehnice în taxa pe automobil. Dacă această modificare a impozitului va trece, Fondul Rutier are toate şansele să piardă una din sursele de bază de venituri.

SURSA: eco.md