Război de dragul imaginii

Adrian Ciubotaru

Un avion militar turc a doborât un avion militar rus. În spațiul aerian al Turciei. “După mai multe avertismente”, spune partea turcă. “Fără niciun avertisment”, spune partea rusă. După “violări repetate” ale hotarelor aeriene de către avioanele de luptă ale Federației Ruse, afirmă Ankara. “Atacat mișelește”, “pe la spate”, infirmă Moscova, în timpul unei misiuni de război inocente ce se desfășura de-a lungul graniței cu Turcia.

Oricum l-ai privi însă, incidentul e de o gravitate majoră. Turcii și rușii au făcut tot posibilul ca evitabilul să se întâmple, dând foc la perdeaua după care și NATO, și Federația Rusă își proferaseră până acum amenințările. Din 24 noiembrie 2015, totul e pe față în relația Kremlinului cu Occidentul. Declarația lui Jens Stoltenberg, prin care NATO se solidarizase cu punctul de vedere al oficialilor turci asupra evenimentului, denotă hotărârea Alianței Nord-Atlantice de a nu abandona niciun aliat de dragul păcii cu Rusia. Chiar dacă aliatul o dă în bară. Așa cum au dat-o în bară generalii turci, luând o decizie pripită. Dar oare “pripit” și “nechibzuit” a fost gestul Turciei?

Comentatorii de la BBC, de pildă, analizează problema din cel puțin două unghiuri. Astfel, sub aspect strict formal, militarii turci nu și-au apărat decât țara de incursiunile unor avioane străine. Admițând că aceștia au reacționat “exagerat”, ziariștii britanici nu-i pot acuza totuși de inconsecvență: după ultima violare “pașnică” a frontierei aeriene, de acum câteva săptămâni, aviația rusă a fost somată să-și corecteze “erorile de navigație”, pentru a evita riposta armată. Sub aspect politic însă, Turcia ar fi greșit. Chiar dacă intenția adevărată a fost, după cum se presupune, îndepărtarea bombardierelor ruse de regiunile siriene limitrofe, populate de așa-numiții “turkmeni”, sprijiniți fățiș de Ankara, modul în care s-a realizat acest lucru îl prezintă pe Erdogan ca pe un lider iresponsabil, impredictibil și de aceea periculos chiar și în calitate de aliat.

The Telegraph, portavocea conservatorilor britanici, dă o bună parte a vinei pe ruși. “Dacă te joci cu focul, în cele din urmă, te arzi!”, exclamă categoric aceștia, referindu-se, desigur, la provocările repetate ale aviației ruse care, din 2014 încoace, a tot dat târcoale spațiului aerian NATO, punând pe jar în special Țările Baltice.

Publicația The Economist întrezărește mai mult pragmatism decât aventură în incidentul de marți. Fără a exclude factorul “solidarității” cu frații “turkmeni”, The Economist reamintește că Tayyip Erdogan și-a manifestat de nenumărate ori nemulțumirea față de intervenția Rusiei de partea lui Bashar al-Assad, pe care președintele turc îl califică drept inamicul numărul unu al majorității sunite din Siria.

Leitmotivul “populismului islamist” al lui Erdogan este omniprezent și în mass-media independentă de la Moscova. Ziariștii de la Novaya Gazeta, EJ, Echo Moskvî cred că Erdogan a procedat întocmai ca Putin: și-a arătat “mușchii geopolitici” pentru a-și spori ratingul. Știind că nu riscă, esențialmente, nimic și că Rusia nu va răspunde, decât cel mult cu sancțiuni economice. Tot așa cum rușii știau foarte bine, anul trecut, că Occidentul nu va riposta sub nicio formă în Ucraina.

Ultima interpretare îmi pare și cea mai verosimilă. Acest “bellum gratia imaginis” e atât de caracteristic pentru epoca noastră, încât e greu de crezut că un populist precum Erdogan nu s-ar fi lăsat ispitit să bifeze câteva puncte în plus (și ce puncte!) în clasamentul încrederii. Mai ales la capătul unui an electoral greu, în care partidul său a avut nevoie de două scrutine pentru a obține, din nou, majoritatea în parlament. Un partid tot mai “islamist” de dragul puterii și, prin urmare, din ce în ce mai nevoit să-și aplece urechea la vocea alegătorilor săi care, adunați pe stadion și rugați să păstreze un minut de reculegere în memoria victimelor de la Paris, încep să scandeze: “Allah Akbar!”.

The following two tabs change content below.
Adrian Ciubotaru

Adrian Ciubotaru

Adrian Ciubotaru

Ultimele articole de Adrian Ciubotaru (vezi toate)