Răţuşca cea urâtă şi motanul din coteţ // BOGATU

Aşadar, Dmitri Rogozin a vizitat coteţul. Aşa numeşte vicepremierul rus metaforic Republica Moldova, închipuindu-şi, probabil, că el ar fi motanul din povestea lui Hans Christian Andersen care credea că stăpâneşte jumătate din toată lumea şi încă jumătatea ei cea mai faină.

Primirea din coteţ

„Nu am reuşit să deschid bine gura, dar în coteţ deja e zarvă”, a scris Rogozin în microblogul lui de pe reţeaua de socializare „Twitter” după ce numirea sa în funcţia de reprezentant special pentru regiunea transnistreană a stârnit o mulţime de controverse. Cu ocazia sosirii sale la Chişinău şi Tiraspol, toate orătăniile şi-au ascuţit ciocul şi au căutat să se ţină bine pe picioare. Iar cele din stânga Nistrului şi-au plecat gâtul şi n-au mai contenit să măcăiască. Pentru că răţuşcă bine crescută îşi răşchirează tare picioarele, nu-i aşa?

Motanul Rogozin s-a arătat contrariat doar de răţuşca cea urâtă de pe malul drept. I-a imputat că ar fi unionistă. Că nu face ouă ca toate raţele ce se respectă. Că ar avea o închipuire distorsionată a propriei istorii. Că pretinde a fi de neam românesc. Că îi sunt dragi nişte păsări străine, chiar dacă nu ştie cum le cheamă.

Urmărind atent voiajul lui Dmitri Rogozin, analistul Vladimir Socor consideră că Rusia se îndreaptă spre recunoaşterea oficială a Transnistriei ca entitate separată de Republica Moldova. Potrivit lui, soluţionarea „conflictului dintre Rusia şi Republica Moldova este mai îndepărtată astăzi decât oricând”. Subscriu în totalitate la această concluzie.

Chestiunea cu unionismul pe care a invocat-o Rogozin la Tiraspol, spune mai departe Vladimir Socor, este pură diversiune. Şi adaugă: „Moscova încearcă să găsească o scuză pentru a promova separarea Transnistriei de Republica Moldova, inventând un aşa-numit pericol unionist. Conducerea de la Chişinău nu este unionistă, ştim acest lucru foarte bine. În Moldova nu există niciun curent popular real pentru unirea Republicii Moldova cu România.”

Oul de lebădă

De bună seama, astăzi în vârful piramidei de la Chişinău nu se pune problema unirii imediate cu România. Şi Moscova înţelege asta. Şi totuşi, Rusiei îi este frică. Însă nu de unionismul clasei politice de la Chişinău, după cum crede Vladimir Socor, ci de substanţa etnică şi culturală a naţiunii majoritare din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, şi Rogozin, şi Putin, şi Şevciuk, ca să rămânem pe câmpul metaforei lui Hans Christian Andersen, ştiu bine că răţuşca cea urâtă, chit că a fost clocită în cuibar străin şi a trăit în curtea raţelor, în realitate este altceva.

Cu toate că la ora actuală o ciupesc şi o ghiontesc toate găinile şi gânsacii, mâine ea va sări gardul. Deşi curcanul, care a venit pe lume cu pinteni şi de aceea crede că-i împărat, se umflă în pene, hărţuind-o neîncetat, va veni neapărat ziua când răţuşca cea urâtă va putea să-şi întindă larg aripile ca să zboare cu un cârd de păsări mari şi minunate deasupra Ţării ei cu lacuri albastre. Chiar dacă astăzi fuge de sine, deoarece i se pare că-i urâtă, în curând se va vedea pe ea însăşi, în oglinda apei, aflând că nu-i o pasăre greoaie, cenuşie şi penibilă, ci o lebădă.

Moscovei nu-i este frică de unionism, asta e cert. Unionismul e un curent de gândire care poate fi reprimat sau compromis. Kremlinul este speriat de o realitate culturală şi etnică obiectivă. Rogozin, Putin şi Şevciuk se tem de Moldova, care e sinonimul absolut al României. Moldovenii sunt români, şi conducătorii Rusiei n-au cum să îndrepte acest fapt. Ei l-au citit pe Hans Christian Andersen. Nu-i nimic dacă te naşti printre raţe, numai să ieşi dintr-un ou de lebădă!

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu