Raportul Kroll demonstrează că BNM este complice la jaful secolului

“Raportul Kroll nu conţine date despre proprietarul adevărat al BEM-ului, Shor este doar un executor”

bnm--propune-cerinte-mai-aspre-pentru-administratorii-si-membrii-consiliilor-bancilor-din-moldova-1428394912

Foto: agora.md

 

Raportul Kroll nu conţine date noi, pe care nu le-ar cunoaşte Banca Naţională a Moldovei (BNM), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) şi alte structuri care ar fi putut preveni criza din sistemul bancar. Raportul este concentrat doar pe firmele aşa-numitului grup Shor (Shor Group) şi nu conţine date despre firmele afiliate unor lideri politici, care au luat credite neperformante, deşi în documentele publice, cel puţin, cele care au ajuns anterior la Comisia economie, buget şi finanţe, aceste date se conţin. De această părere este expertul în economie, fostul preşedinte al Comisiei economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă.

Potrivit expertului, raportul realizat de investigatorii de la Kroll reprezintă o compilaţie în baza informaţiilor publice existente. Raportorii nu au realizat o investigaţie propriu-zisă, ci au ordonat, foarte reuşit, informaţia de care dispunea Banca Naţională, CNA şi alte structuri. „Ei au confirmat lucruri pe care noi le ştim deja. În raport nu se conţin informaţii despre alte firme care au beneficiat de credite neperformante, şi anume despre companiile care au efectuat tranzacţii cu companiile din grupul Shor. În documentele pe care le-am primit la Comisia economie, buget şi finanţe, astfel de date existau, cel puţin, figura foarte clar compania care s-a dovedit a fi a nepotului lui Vlad Filat, Vladimir Rusu, ‚Caravita Co’ SRL. Mai mult, am şi confirmare de la CNA că au fost deschise mai multe dosare penale pe acest subiect. De aceea, pot spune cu certitudine că acest aspect nu figurează în raport”, a spus Ioniţă.

Acesta a precizat că este explicabil de ce raportorii de la Kroll s-au concentrat în primul rând pe companiile din grupul Shor. „Pentru ei, a fost extrem de important să demonstreze că proprietarul unei bănci a scos banii din bancă prin firmele sale, care au beneficiat de credite, iar instituţiile statului, cum ar fi Banca Naţională ş.a., care ar fi trebuit să tragă clopotele şi să dea alarma, nu au întreprins nimic. De aceea, înţeleg concentrarea auditorilor asupra acestui aspect. Cred că în a doua jumătate a investigaţiei, raportorii se vor axa pe celelalte tranzacţii, dintre companiile lui Shor şi ceilalţi. Nu cred că la prima etapă a investigaţiei s-ar fi putut demonstra ce bani au mers către anumite persoane politice, care i-au oferit acoperire lui Shor”, a mai spus Ioniţă

Un alt aspect important, potrivit expertului, este că raportul nu oferă răspuns la întrebarea cine a devenit proprietarul BEM-ului, proprietarul cu adevărat, în perioada în care statul nu deţinea pachetul majoritar de acţiuni. „Dacă am şti cine a fost proprietarul, foarte multe întrebări ar dispărea, deoarece el este cel care a organizat concertul acesta, Shor a fost doar un executor”, consideră Ioniţă. Acesta precizează că are un răspuns la această întrebare, dar din lipsă de probe, nu-i divulgă numele. „Este o persoană publică, cunoscută, din RM”, a mai precizat el.

În ce priveşte modalitatea în care a fost dat publicităţii raportul, acesta fiind publicat de preşedintele Parlamentului, Adrian Candu, pe blogul său, fostul deputat consideră că, într-un stat normal, aşa ceva nu s-ar fi întâmplat. „Dl Candu a făcut un lucru bun, altfel discuţiile privind publicarea ori ne-publicarea raportului ar fi trebuit să continue mult şi bine, dar într-un stat normal astfel de lucruri nu s-ar fi întâmplat”, consideră Ioniţă.

Fostul ministru al Finanţelor, Mihai Manole, se arată nedumerit de ce instituţiile statului nu întreprind până acum nimic. „Ceea ce s-a întâmplat la noi, BNM, SIS alte instituţii, angajaţii cărora sunt achitaţi din bani publici, dar nu au întreprins nimic, Guvernul care şi-a asumat în repetate rânduri răspunderea pentru anumite decizii, toate aceste instituţii au creat un haos şi mai mare. În niciunul din auditele sale externe din perioada vizată 2012-2014 ale BNM, ca organ de supraveghere a sectorului bancar, nu figurează niciun cuvânt despre aceste delapidări. Cred că e timpul ca CNA, această structură plătită din bani publici, dacă ea mai există, să se implice în aceste investigaţii. Raportul Kroll a constatat abaterea, frauda, instituţiile statului trebuie să întreprindă toate acţiunile pentru a întoarce banii, măcar o parte din ei. E o sarcină concretă care trebuie să dea rezultate”, consideră Manole.

Astăzi a fost făcut public Raportul companiei americane „Kroll” despre jaful de miliarde de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank în varianta engleză, pe blogul preşedintelui Parlamentului Adrian Candu. „Ca politician, consider că opinia publică trebuie să aibă acces la acest document, plătit din banii cetăţenilor, să-l analizeze şi să înţeleagă mai bine ce s-a întâmplat în ultimii ani la BEM”, a opinat Candu.

Portalul de stiri, moldova org. a tradus un capitol din raportul Kroll, intitulat „Unde au dispărut banii?

„Între 2012 și 31 octombrie 2014, expunerea companiilor considerate parte a Grupului Shor a crescut dramatic de la 1,1 miliarde de lei la 8 miliarde de lei. La început, aceasta părea a fi activitate legitimă de creditare, iar, în timp, a devenit caracterizată de tranzacții complexe în cadrul căror fondurile de împrumut treceau de la o bancă la alta, de la o entitate la alta, prin intermediul unor entități străine ce foloseau conturi bancare letone. Structura tranzacțiilor în ansamblu a fost proiectată în încercarea de a masca intenționat adevărata natură a activității de împrumut și a maximiza creditul disponibil.

Profilul general al acestor contractanți de împrumuturi nu era tipic pentru tranzacțiile comerciale normale și nivelul de conectare dintre aceste entități demonstrează efortul de a ascunde expunerea reală a băncilor. Este necesară o investigație legală completă pentru a stabili beneficiarii datoriilor Grupului Shor de 8 miliarde până la 31 octombrie 2014. Este totuși clar că Ilan Shor și indivizii cu care este asociat sunt puternic implicați în schemă. Între 1 noiembrie și 24 noiembrie, expunerea Grupului Shor a crescut cu încă 5 miliarde în urma împrumuturilor din cadrul BEM către patru companii: Provolirom SRL, Dracard SRL, Caritas Grup SRL și Voximar Grup SRL.

Logica exactă a acțiunilor întreprinse în această perioadă nu este clară, dar este evident că, la acest moment, exista un efort concertat de a extrage capital de la cele trei bănci, de a concentra împrumuturile la BEM și a reduce expunerea în altă parte. Acest lucru a fost fezabil datorită unei injecții de capital primite de patru bănci moldovenești sub forma unor depozite interbancare în valoare totală de 2,3 miliarde și a altor depozite interbancare de la Unibank și Banca Socială.

După cum am rezumat în secțiunea 11.2, se crede că din cele 13,1 miliarde împrumutate de BEM companiilor Provolirom SRL, Dracard SRL, Caritas Grup SRL și Voximar Grup SRL, 6,5 miliarde au fost utilizate pentru a stinge datoriile Grupului Shor în numele altor companii din Grupul Shor la cele trei bănci. Cum au folosite cele 6,6 miliarde care rămân nu este clar. Din motive necunoscute, se pare că a fost o decizie conștientă la sfârșitul lunii noiembrie de a transfera expunerea de la BEM la BS. Asta a culminat cu emiterea unor noi împrumuturi între 25 și 26 noiembrie, totalizând 13,7 miliarde, către companiile din Grupul Shor Danmira SRL, Davema SRL, Caritas Group SRL, Contrade SRL și Voximar Com de către Banca Socială.

Aceste fonduri au fost transferate în niște conturi bancare letone, în numele unor entități străine încorporate în Regatul Unit și Hong Kong. În această perioadă, împrumuturile BEM către Provolirom SRL, Dracard SRL, Caritas Group SRL și Voximar Group SRL au fost întoarse. Evenimentele concomitente în ceea ce privește distrugerea aparent intenționată a documentelor privind împrumuturile către companiile implicate în această schemă, precum și tentativa de a anula acordurile de cesiune cu Roseau oferă indicii adiționale că împrumuturile au fost frauduloase și parte a unei tentative intenționate de a scurge fondurile din bănci.

Cuantificarea și găsirea urmei fondurilor este parte a unui exercițiu mai amplu care va fi realizat în faza următoare a investigației. Este totuși clar că, în prezent, Banca Socială are de primit de la Fortuna 18,3 miliarde de lei (13,7 miliarde fără dobândă). Chiar dacă fondurile ar fi parțial folosite pentru a stinge datoriile la BEM de 13,1 miliarde de lei a Provolirom SRL, Dracard SRL, Caritas Group SRL și Voximar Group SRL, s-a dovedit că acestea au folosit doar 6,5 miliarde împrumutate pentru a reduce expunerea de credit a Grupului Shor, ceea ce lasă 7,2 miliarde dispărute. Pierderi adăugătoare au fost suferite în legătură cu depozitele interbancare masive pe care le aveau alte bănci moldovenești la BEM în momentul colapsului. O investigație legală completă este necesară pentru a afla cine și cât a beneficiat de aceste fonduri și a aplica o strategie legală potrivită pentru a recupera fondurile risipite fraudulos.”