Raportul Kroll 2 a fost publicat

Joi, 4 iulie, a fost făcut public raportul Kroll 2 de către membrii Comisiei de anchetă cu privire la investigarea furtului miliardului. În raport se arată modul în care Banca de Economii a fost devalizată de un grup de companii denumit Șor. Secretarul comisiei de anchetă, Lilian Carp, a declarat joi în cadrul unui briefing că lista beneficiarilor furtului se află la Procuratură. La câteva ore procurorul general, Eduard Harunjen, a menționat că: „nu există o listă a beneficiarilor fraudei bancare”.  

Marți, 2 iulie, reprezentanții companiei Kroll s-au aflat într-o vizită de lucru la Chișinău, în cadrul căreia au avut întrevederi cu membrii Comisiei de anchetă cu privire la investigarea furtului miliardului. Joi, 4 iulie, după declarațiile președintelui comisiei, Alexandru Slusari, și ale secretarului Lilian Carp despre mersul anchetei, raportul Kroll 2 a fost făcut public în limba engleză, însă fără lista beneficiarilor. Conform raportului, „Grupul Șor” era alcătuit din 77 de companii care au luat credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank și au participat la schema care a condus la falimentarea instituțiilor bancare. Banii erau eliberați la indicațiile verbale ale conducătorilor Comitetului Executiv al BEM, iar indicații concrete ar fi dat președintele BEM, Viorel Bârcă, și adjunctul Constantin Paladi. Deciziile de acordare a creditelor se luau la ședințe la care reprezentanții statului nu participau, deși erau delegați în Consiliul de administrare al Băncii de Economii. Au fost cazuri când într-o lună au fost organizate peste zece ședințe. De asemenea, în raportul Kroll 2 apar și băncile „Moldindconbank”, „Victoriabank” și „Comerțbank”, unde companiile din grupul Șor aveau depozite de zeci de milioane de dolari.

 Deputații din actualul Parlament în Raportul Kroll 2

Raportul arată că jumătate din fracțiunea Partidului ȘOR din actuala componență a Parlamentului figurează în raportul Kroll 2. Este vorba despre Ilan Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova. În raport apare și numele deputatului independent, ales pe una dintre circumscripțiile din regiunea transnistreană, Viorel Melnic. De asemenea, în raport apare și o firmă care ar aparține soțului Zinaidei Greceanîi. Este vorba despre firma „Alsvit-Print”, înregistrată în Cipru, care a beneficiat de mai multe credite în valoare de zeci de milioane de dolari de la BEM. În raport apare și numele notarului Olga Bondarciuc, care l-ar fi servit pe ex-liderul PDM,  Vlad Plahotniuc. Aceasta este cunoscută pentru legalizarea mai multor tranzacții în care au fost implicate firme, precum Finpar Invest SRL – companie de bază în imperiul imobiliar al oligarhului Vlad Plahotniuc.

În cadrul briefingului din 4 iulie, Lilian Carp, secretarul comisiei de anchetă, a declarat că o parte din documentele din jaful secolului au fost salvate de către funcționari.

„Politicienii din R. Moldova întotdeauna au văzut în Banca de Economii un fel de pușculiță. Oricât de mult au încercat să ardă anumite documente, sunt funcționari care au făcut copii și o bună parte se află la ei acasă. În raport chiar e scris că o parte din documente a fost distrusă”, a menționat Lilian Carp.

Conform raportului Kroll 2, în perioada 1 ianuarie 2012 – 26 noiembrie 2014, grupul Shor a beneficiat de împrumuturi în valoare de circa 3 miliarde de dolari SUA.

 

Adriana Bețișor: „Raportul Kroll nu este un act de acuzare”

După publicarea raportului Kroll 2 și a declarațiilor membrilor comisiei precum că lista beneficiarilor s-ar afla la Procuratura Generală, procurorul general, Eduard Harunjen, a ieșit într-un briefing de presă declarând că raportul publicat conține foarte multe informații eronate și cifre omise. Mai mult decât atât, dânsul spune că nu există nicio listă a beneficiarilor finali ai fraudei bancare.

„Nu există nicio anexă la raport, nu există lista despre care se discută. Raportul Kroll nu a fost niciodată în Procuratura Generală. Procuratura Anticorupție, doar ea a avut dreptul să intre în posesia raportului”, a mai declarat Harunjen. La rândul său, procurorul anticorupție, Adriana Bețișor, a declarat că raportul Kroll nu este un act de acuzare, informațiile pe care le prezintă trebuie verificate.

Deputatul ACUM, Dumitru Alaiba, spune ca Eduard Harunjen a mințit atunci când a spus că nu există o listă cu numele beneficiarilor finali ai banilor furați.

„Harunjen spune ca nu i s-a dat nici o lista adiţională cu beneficiari de la Kroll. Harunjen minte. Vedeţi pagina 10 a raportului, fix în introducere. Spune negru pe alb că „prezentul raport nu conţine detalii despre destinatarii banilor furaţi, care vor fi prezentaţi separat într-un raport către procuratură”, susține Alaiba.

 

Harunjen și Bețișor se încurcă în declarații despre locul aflării lui Șor

În cadrul briefingului din 4 iulie, Eduard Harunjen și Adriana Bețișor au fost întrebați unde a dispărut Ilan Șor, unul din principalii figuranți ai raportului Kroll 2, aceștia însă s-au încurcat în declarații. Adriana Bețișor a ținut să menționeze că, „oficial, pe bază de date, dânsul nu figurează că a ieșit din țară”.

„Noi nu am stat cu mâinile în buzunar și am permis cuiva să părăsească teritoriul țării și nu poate fi invocat că Procuratura Anticorupție i-a permis lui Ilan Șor să părăsească Republica Moldova”, a spus Bețișor. Totuși, procurorul general al RM, Eduard Harunjen, a declarat că „sunt bănuieli că Șor ar fi părăsit țara ilegal, în acest sens procurorii, împreună cu ofițerii de poliție, au inițiat proces penal”. Procuratura investighează modul în care deputatul Ilan Șor a părăsit Republica Moldova; pe marginea acestui caz a fost pornită o cauză penală.

 

Niciun ban din miliardul furat nu a fost recuperat

În ianuarie 2016, prim-ministrul Pavel Filip a promis că va face „tot posibilul” ca să recupereze o parte din banii furaţi prin jaful secolului şi că va instala un panou electronic pentru toată lumea, care să numere sumele recuperate. La sfârșitul lunii iunie, pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor a fost plasat un panou intitulat „Recuperarea activelor fraudate” care, potrivit autorităților, arată banii recuperați din miliardul furat. Reprezentanții Centrului de Politici și Reforme spun că cifrele indicate pe „Panoul Miliardului furat” nu reprezentau „recuperarea activelor fraudate”, ci veniturile de pe urma lichidării băncilor (adică a vinderii activelor băncilor falimentate, active ce nu au fost fraudate, sau altfel spus, înstrăinate). Membrii comisiei de anchetă din cadrul Parlamentului susțin că niciun leu nu a fost recuperat din jaful secolului.

The following two tabs change content below.
Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Ultimele articole de Carolina Chirilescu (vezi toate)