Ra(i)derea băncilor la moldoveni

FRAUDĂ // Atacurile de tip raider ar putea provoca grave prejudicii imaginii Republicii Moldova în exterior

Atacul de tip raider asupra a patru bănci din Republica Moldova şi asupra companiei de asigurări ASITO a fost un atac la securitatea naţională a statului. Autorii acestei acţiuni au urmărit nu doar scopuri economice, ci şi destabilizarea situaţiei politice din Republica Moldova, a susţinut premierul Vlad Filat, calificând cele întâmplate drept o provocare mai gravă decât evenimentele din 7 aprilie 2009.

Şeful executivului a criticat o serie de instituţii ale statului – Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), Procuratura Generală şi SIS – care, în loc să stopeze atacurile, au tergiversat și au agravat rezolvarea situației. Investitorii străini care au fost afectaţi de această acţiune au avertizat că „mizele în jocul periculos în care au fost atraşi sunt relaţiile RM cu comunitatea internaţională, inclusiv Uniunea Europeană, BERD, FMI şi Banca Mondială”.

Svetlana COROBCEANU

Primul semnal de alarmă s-a produs la BC „Moldova Agroindbank” la 28 iulie curent. Conducerea băncii a sesizat Guvernul că a fost deposedată de un pachet de acţiuni de 27,5% în valoare de 62 258 400 de lei ce aparţineau la doi acţionari din Olanda şi patru din Slovenia. Preluarea acţiunilor a avut loc prin intermediul unui litigiu arbitrat la Sankt Petersburg, Federaţia Rusă. La 28 decembrie 2010, Arbitrajul Ad-hoc din Sankt Petersburg a recunoscut drepturile firmei off-shore „Merchant Outpost Company” din Seychelles asupra pachetului de acţiuni cedat în contul unor datorii pe care le-ar fi avut acţionarii. La 30 iunie 2011, decizia respectivă a fost legalizată prin hotărârea Curţii de Apel Bender ca ulterior, cu viteza luminii, executorul judecătoresc să transfere acţiunile de la acţionarii legali către compania off-shore. Această schemă a fost utilizată şi în cazurile celorlalte bănci – Universalbank, Banca de Economii şi Victoriabank.

În urma atacurilor de tip raider au fost înstrăinate 27,5% din acţiunile Moldova Agroindbank, 78,61% din acţiunile Universalbank, 16,4% din acţiunile Banca de Economii, 5% din acţiunile Victoriabank.

Disensiune dintre Filat şi Zubco

Pe 30 iulie curent, conducerea Guvernului a convocat Comitetul pentru Securitate Financiară în cadrul căruia a solicitat CNPF să blocheze de urgenţă acţiunile. „CNPF a intervenit abia pe 5 august, oferindu-le celor care stau în spatele schemei frauduloase de preluare a acţiunilor posibilitatea să avanseze în demersul lor”, a spus premierul. „Nu există nicio explicaţie care să justifice modul deficitar în care au reacţionat unele instituţii într-un caz atât de grav.  Voi cere instituţiilor statului să-i găsească atât pe cei care au orchestrat acest atac, cât şi pe funcţionarii statului care i-au sprijinit pentru că este evident că avem de a face nu doar cu un atac împotriva acţionarilor unor bănci, ci cu o tentativă de subminare a unor instituţii ale statului”, a mai spus Filat.

Procuratura Generală s-a arătat nedumerită de acuzaţiile aduse de Filat amintind că din iniţiativa procurorului general Valeriu Zubco la începutul lunii august a pornit o cauză penală pe faptul înstrăinării acţiunilor de la BC „Moldova Agroindbank”.

CNPF: „Operăm cu fapte, nu cu zvonuri”

Totodată, vicepreşedintele CNPF Victor Captari a ţinut să precizeze că CNPF este totuşi o structură care se subordonează Parlamentului, iar Comitetul pentru Stabilitate Financiară este un organ consultativ, nu unul normativ. „Noi operăm cu fapte, nu cu zvonuri. După ce am asistat la şedinţa care a avut loc la Guvern, am solicitat CCCEC copiile materialelor ca să ne documentăm. Pe 2 august curent, Judecătoria Buiucani a aplicat sechestru asupra pachetului de acţiuni înstrăinate de la Moldova Agroindbank, respectiv nu puteam emite şi noi o ordonanţă de blocare a acestora”, a spus Captari.

Ulterior, pe 12 august, la verificarea rapoartelor Bursei de valori mobiliare, au descoperit tranzacţia prin care au fost înstrăinate 78% din acţiunile BC „Universalbank”. CNPF a sesizat în aceeaşi zi banca ce încă nu ştia despre cele întâmplate.

Conducerea băncii s-a alertat şi în ziua următoare a depus o cerere prin care a solicitat suspendarea înregistrării în Registrul de valori mobiliare a rezultatelor acestei tranzacţii. „A fost unica solicitare de suspendare a acţiunilor venită din partea conducerii unei bănci. Oricum, CNPF a emis patru ordonanţe de blocare a acţiunilor la băncile care au fost afectate şi chiar la ASITO. Deşi la compania de asigurări există o ordonanţă de împăcare, pachetul de acţiuni a fost oferit în contul unei datorii după ce părţile au convenit asupra acestui fapt pe cale amiabilă”, a mai spus Captari.

„Reîmpart sfera de influenţă”

Fostul viceministru al Justiţiei, Gheorghe Susarenco, opinează că scandalul în jurul băncilor demonstrează încă o dată cât de strâns sunt concrescute sfera politicului şi cea a economicului în RM. „Consider că are loc o luptă dintre mai multe clanuri care reîmpart sfera de influenţă. Înainte era un clan, al lui Voronin, acum sunt câteva. Cei care mai ieri traficau fete în Turcia, vindeau ţigări pe marginea drumului, azi se implică în preluarea abuzivă a acţiunilor unor bănci. Acest scandal a ieşit la iveală doar datorită faptului că au fost implicaţi câţiva investitori străini. Cei din UE au reacţionat deoarece nu mai pot tolera fărădelegile comise la hotarul lor”, a spus acesta.

Investitorii europeni vor să le fie întoarse acţiunile

Cazul de înstrăinare a celor 27,5% din acţiunile BC „Moldova Agroindbank” va fi examinat de către Curtea Supremă de Justiţie la 14 septembrie.

Avocatul investitorilor europeni, Alexandru Țurcan, a declarat în legătură cu acest caz: „Îmi este greu să-mi imaginez că Înalta Curte va ratifica pe 14 septembrie aceste acţiuni ilegale. Dacă ghemul fărădelegilor nu va fi deznodat, atunci mă voi îngrijora la modul cel mai serios de prejudiciul pe care acest precedent judiciar nefericit îl va cauza securităţii dreptului de proprietate pentru investiţiile în Moldova. Mizele în acest joc periculos sunt relaţiile Moldovei cu investitorii străini şi comunitatea internaţională, inclusiv cu structuri ca Uniunea Europeană, BERD, FMI şi Banca Mondială”, a declarat avocatul investitorilor.

În căutarea arbitrilor ruşi

Într-un comunicat de presă al investitorilor străini deposedaţi de acţiunile de la BC „Moldova Agroindbank” se spune că s Curtea de Apel Bender din oraşul Căuşeni a recunoscut şi a încuviinţat spre executare o simplă fotocopie a unei hotărâri arbitrare ad-hoc care se pretinde a fi emisă de arbitri din Sankt Petersburg care, nu pot fi localizaţi, nici după o lună de căutări. Totodată pătimiţii susţin că nu au fost înştiinţaţi în legătură cu procedurile judiciare decât foarte târziu. Investorii susţin că intenţionează să facă uz de toate mijloacele acordate de lege pentru a-şi recupera pachetele de acţiuni de care au fost deposedaţi.

A semnat decizia şi a plecat în concediu

Nicolae Nogai, judecătorul Curţii de Apel Bender din Căuşeni, care a legiferat decizia Arbitrajului din Sankt Petersburg, se află pe moment în concediu. Viorel Morari, procurorul adjunct al procurorului anticorupţie, a declarat pentru JURNAL că adresa din Căuşeni pe care a fost înregistrată firma off-shore Bhoss Payment Ltd, în posesia cărora au ajuns acţiunile acţionarilor sloveni, indică o adresă care nici măcar nu există în realitate. „Această firmă este înregistrată pe str. Eminescu 21/2 – 2A din Căuşeni. O asemenea adresă însă nu există”, a spus el.

În pofida faptului că judecătorul nu a cerut confirmarea existenţei unei asemenea firme, nu a intrat în detalii referitor la datoriile formate în alt stat şi reclamate în Republica Moldova de o firmă din Seychelles, aflată pe lista neagră a CCCEC, conducerea instanţei de apel Căuşeni susţine că acesta nu ar fi încălcat procedura de examinare a cauzei. „Dosarul ne-a fost transmis prin intermediul Ministerului Justiţiei încă în luna aprilie, deoarece una din firme îşi are adresa la Căuşeni.

Cauza a fost examinată pe 30 iulie, cu invitarea tuturor părţilor. Judecătorul a respectat procedura, avem un tratat de recunoaştere a deciziilor străine semnat cu Federaţia Rusă”, a declarat Grigore Druguş, vicepreşedintele Curţii de Apel Căuşeni.

Alexandru Arseni, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ne-a informat că pe moment CSM nu a iniţiat proceduri disciplinare în privinţa judecătorilor care s-ar face vinovaţi în scandalul băncilor. Nu este exclus că acest lucru însă va fi discutat la 13 septembrie, când va avea loc următoarea şedinţă, a spus Arseni.

Două cauze penale

Şefa serviciului de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru, ne-a spus că în urma scandalurilor la bănci au fost iniţiate două cauze penale în cazul înstrăinării acţiunilor de la Moldova Agroindbank şi Universalbank. „PG nu a primit nicio sesizare de la Victoriabank, de la Banca de Economii sau de la Compania de asigurări ASITO”, a spus Vieru.

În cazurile Victoriabank, Banca de Economii şi ASITO, au fost păgubiţi Victor şi Viorel Ţopa care şi de această dată consideră că în spatele acţiunilor prin care au fost deposedaţi de acţiuni s-ar afla prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc. Anterior, Victor şi Viorel Ţopa l-au acuzat pe Plahotniuc că i-ar fi deposedat de 35% din acţiunile de la Victoriabanc, acţiuni în urma cărora acesta ar fi preluat controlul deplin asupra băncii.

The following two tabs change content below.