R. Moldova după Brexit

Marea Britanie este o piaţă importantă de desfacere pentru R. Moldova unde au ajuns anul trecut mărfuri moldoveneşti în valoare de 138,2 milioane de dolari

foto br

Votul britanicilor pentru ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, deşi nu a devenit cap de afiş în părţile noastre, a fost comentat pe larg din mai multe perspective. În primul rând, este vorba despre viitorul Uniunii Europene, spre care încă mulţi concetăţeni ai R. Moldova îşi îndreaptă speranţele. Va fi suficient de puternică şi de deschisă comunitatea europeană pentru a mai admite membri sau cel puţin pentru a influenţa în mare măsură soarta noastră?

Ion Chişlea

Deşi unii dintre oponenţii vectorului european au calificat referendumul britanicilor drept început al sfârşitului UE, mai multe comentarii ale experţilor internaţionali estimează că acest duş rece îi va face pe politicienii europeni mai realişti şi va contribui la reformarea UE.

Uniunea Europeană urmează să însuşească o lecţie foarte importantă, indiferent dacă Marea Britanie va ieşi sau nu până la urmă din componenţa comunităţii. Reputatul comentator român Valentin Naumescu a spus înainte de referendum că criza în relaţia dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană ar putea oferi o lecţie a suficienţei politice, a mediocrităţii şi vanităţilor personale, valabilă deopotrivă la Londra şi la Bruxelles vreme de vreo două decenii. Iar tensiunile s-au acumulat încetul cu încetul.

O lecţie pentru UE

„Comoditatea argumentaţiei, de o parte şi de cealaltă, ipocrizia „decontării” contra-performanţelor economico-sociale exclusiv în responsabilitatea celuilalt şi a succeselor doar pe „turta” proprie, refuzul unei priviri sincere şi realiste asupra propriilor rezultate, aflate în declin (comparativ cu cele din timpul Războiului Rece), populismul tot mai ieftin al abordărilor, lipsa de viziune şi de proiect, dorinţa de a-şi salva funcţiile cu preţul ascunderii adevărurilor faţă de alegători. Toate acestea au săpat adânc la temelia credibilităţii sistemului politic. Şi la Londra, şi la Bruxelles, leadership-ul politic lasă mult de dorit. Calitatea slabă a actualei clase politice din Uniunea Europeană, de la Londra la Bruxelles şi de la Roma la Paris, este un fapt remarcat de cvasi-totalitatea analiştilor precum şi, discret, dar ireversibil, de alegători.”

În ce priveşte criza elitelor UE, autorul menţionează că actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, „după mai bine de 20 de ani de funcţii înalte şi de viaţă confortabilă în bubble-ul din Benelux, a devenit imaginea perfectă a eurocraţiei uzate, aproape decrepite, dându-le palme amicale peste obraz celor din jurul său, pe care se bucură că îi mai recunoaşte pe la dineuri, o castă jovială, dar cu un început de alienare şi rupere de realităţile cotidiene ale unei Europe care şi-a epuizat resursele de bunăstare pe baza moştenirii istorice şi trebuie acum să producă din nou”. Anume din această stare ar trebui să fie scoasă Uniunea Europeană după şocul referendumului din Albion. Dacă lecţiile vor fi însuşite bineînţeles.

brexit

Liderii Brexit-ului sunt derutaţi

De cealaltă parte, în Marea Britanie, nu se simte o euforie a adepţilor Brexit-ului. Liderii acestui curent se simt oarecum derutaţi de situaţia în care s-au pomenit, urmând să ducă Marea Britanie pe calea „independenţei”. Însă, din câte se vede, aceştia nu prea au dorit un rezultat favorabil ieşirii, ci doar acumularea dividendelor politice de pe urma unor lozinci populiste.

În plan economic, bunăstarea Marii Britanii este legată strâns de aflarea în UE şi o ieşire i-ar reduce considerabil economia. Numai în cazul Londrei, capitala europeană a finanţelor, ieşirea ar face grupurile bancare europene ce beneficiază de piaţa comună să se retragă pe continent, pentru a evita costuri suplimentare suportate de nemembrii UE.

Regina ar putea să se opună?

Oricum, este precoce să vorbim de ieşirea propriu-zisă. Aceasta ar trebui să se producă cel devreme peste doi ani, atât trebuie să dureze negocierile de separare ale celor două economii. Până atunci însă, lucrurile ar putea să se schimbe. În primul rând, Brexit-ul trebuie validat de Parlamentul britanic. E puţin probabil că parlamentarii englezi se vor opune voinţei poporului.

Totuşi, mulţi au uitat, în vâltoarea evenimentelor, că Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord este totuşi o monarhie constituţională. Şi deşi atribuţiile monarhului s-au redus considerabil pe parcursul anilor, aceştia pot influenţa decisiv soarta imperiului în momente cruciale. Iar mai mulţi comentatori sunt de părerea că regina Elisabeta II ar putea apela în cazul Brexit-ului la dreptul de veto, care nu a mai fost folosit timp de 400 de ani.

Consecinţele Brexit-ului pentru R. Moldova

În fine, care este impactul de moment al votului englez asupra R. Moldova? Deşi suntem prea mici şi neînsemnaţi pentru ca un astfel de eveniment să ne afecteze prea mult, există deja câteva efecte colaterale. Cel mai evident se referă raportul leu-euro. Valuta naţională s-a întărit comparativ cu moneda unică europeană chiar vinerea trecută, imediat după aflarea primelor rezultate ale referendumului cu aproape 70 de bani. Ce-i drept, ulterior şi-a revenit puţin şi se plasează timp de două zile la cotaţia de peste 22 lei pentru un euro.

În ce priveşte lira sterlină, aceasta a suferit o depreciere mult mai mare, pierzând într-o săptămână peste 3,2 lei şi coborând la nivelul de 26,66 lei pentru o liră sterlină.

Deprecierea lirei ne poate afecta cel mai mult în cazul comerţului extern. În cazul exporturilor, exportatorii din R. Moldova în Marea Britanie vor primi mai puţini lei, iar în cazul importurilor engleze, taxele vamale care se calculează în lei vor timp de două zile fi mai mici. Marea Britanie este o piaţă importantă de desfacere pentru R. Moldova (a treia piaţă din UE), unde au ajuns anul trecut mărfuri moldoveneşti în mărime de 138,2 milioane de dolari, în creştere cu 28% faţă de anul precedent. Importurile din Regatul Unit sunt mai modeste. Anul trecut, acestea au valorat 52,9 milioane de dolari, în scădere cu 23% faţă de 2014.

De asemenea, remiterile din Marea Britanie au fost anul trecut destul de mari, de circa 36 milioane de dolari, cu 10 milioane mai mult decât în 2014. Deocamdată, remiterile şi comerţul exterior nu ar trebui să fie afectat substanţial cel puţin pentru următorii doi ani. În continuare, dacă Marea Britanie totuşi va ieşi, vor fi pierdute avantajele liberului schimb.

În ce priveşte remitenţele, moldovenii aflaţi la muncă în Albion, în marea lor parte cu cetăţenie română, e puţin probabil că vor fi expulzaţi. Cel puţin, oficialii europeni au dat de înţeles că, dacă Marea Britanie va dori să aibă acces liber pe piaţa europeană, va trebui să accepte liber şi forţa de muncă din ţările Uniunii pe teritoriul său.

În ce priveşte relaţiile bilaterale, ambasadorul Marii Britanii la Chişinău, Phil Batson, a declarat că, în urma rezultatului referendumului din 23 iunie, relațiile dintre Marea Britanie și Republica Moldova nu se vor schimba.

„Chiar dacă în viitor Marea Britanie nu va mai fi membră a UE, va promova aceleaşi valori și principii pe care le promovează și UE aici, în R. Moldova. Nu cred că vor surveni schimbări în relațiile dintre statele noastre. Obiectivele noastre principale vor fi la fel: buna guvernare, transparența în guvernare și, desigur, implementarea reformelor. Politica pe care o duce Marea Britanie în R. Moldova va rămâne neschimbată”, a declarat ambasadorul pentru portalul de ştiri Tribuna.

SURSA: eco.md

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)