R. Moldova are mai multe nave decât România

Sub pavilionul moldovenesc circulă actualmente 430 de nave, din care 50 sunt ale Republicii Moldova

Republica Moldova a câștigat în 2011 zece milioane de lei de pe urma înregistrării sub pavilionul său a navelor străine. Începând cu 2007, statul moldovenesc a obținut între 6 şi 7 milioane de lei doar din înregistrarea navelor străine sub pavilionul său. Aproximativ 15% din cererile depuse la Direcția Transport Naval sunt respinse.

Potrivit șefului Direcției Transport Naval a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Ion Zaharia, pe moment, sub pavilionul moldovenesc circulă 430 de nave din care 50 sunt nave moldovenești. Pentru comparație, conform site-ului ziuanews.ro, România are o singură navă sub pavilion propriu.

Două ministere se vor ocupa de același lucru

Scandalul cu cele 12 nave iraniene a scos la iveală faptul că Republica Moldova ar putea fi sancţionată pentru că oferă pavilion unor nave ce aparţin unui stat asupra căruia UE a aplicat embargou. Imediat după ce informația a apărut în presă, prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, s-a autosesizat, dispunând ca navele străine să fie înregistrate sub pavilion moldovenesc doar după avizarea de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Ion Zaharia ne-a mai spus că nu cunoaşte cazuri în practica internațională în care de înregistrarea navelor să se ocupe două organe diferite.

Expert: „Se întâmplă cu orice țară”

Încă 2011, Iurie Leancă a semnalat că există probleme cu navele care se înregistrează sub pavilionul Republicii Moldova. Atunci, o navă ce naviga sub pavilionul moldovenesc a încercat să spargă blocada Fâșiei Gaza, iar flota militară israeliană a deschis focuri de avertizare. Nava, care aparținea unei companii din Malaezia, a plecat în direcția opusă. Nava malaeziană a fost scoasă de sub pavilionul moldovenesc.

O altă navă „moldovenească” a ajuns în atenția presei din Ucraina la începutul acestui an, când, în portul orașului Nikolaev, în urma unui control vamal, la bordul acesteia au fost găsite droguri.

Experții afirmă că Republica Moldova nu ar avea de suferit în cazul în care o navă străină înregistrată sub pavilion moldovenesc ar comite o ilegalitate. „Dacă nava este comercială și a comis o ilegalitate, nu văd nicio problemă pentru Republica Moldova”, ne-a declarat expertul în drept internațional Eugen Revenco. Aceeași opinie este împărtăşită de comentatorul politic Viorel Ciubotaru: „Republica Moldova nu ar suferi din cauza acestor ilegalități, deoarece nu a înregistrat nave militare. Dacă Republica Moldova ar înregistra nave dubioase, ar putea fi sancționată. Incidente de acest tip se întâmplă cu orice țară”.

MAEIE să verifice orice solicitare

Viceministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Valeriu Ciubuc, a declarat că decizia guvernului cu privire la transmiterea MAEIE a prerogativei de a aviza înregistrarea navelor sub pavilionul moldovenesc este salutară. „La minister, la Direcția Transport Naval sunt angajate trei persoane.

În cadrul acestei structuri nu sunt specialiști în relații internaționale. Procedura de înregistrare durează trei luni, timp în care se efectuează verificări după care o navă poate deveni membru al pavilionului. E binevenit ca aparatul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene să verifice orice solicitare în acest sens”, ne-a explicat Ciubuc.

R. Moldova alături de Tuvalu și Liberia

Într-o discuție cu Claudiu Mihalache, un marinar care lucrează pe nava comercială română „Amber”, înregistrată sub pavilion maltez, am aflat că de fapt navele nu apar niciodată în porturile țărilor sub pavilionul cărora sunt înregistrate. „Malta și Cipru sunt state membre ale UE, de aceea țări ca Iranul înregistrează nave în state în care UE nu exercită control. Astfel de țări sunt R. Moldova, Tuvalu, Liberia, Panama și alte state în care taxele de înregistrare sunt foarte mici și procedura de înregistrare este mai facilă. În plus, dacă o navă se înregistrează sub pavilion maltez, aceasta va fi inspectată anual de către reprezentanții portului”, ne-a explicat Claudiu.

Inspectorii verifică starea tehnică a navelor, dar și faptul dacă nava respectivă activează conform legislației malteze. Tot Claudiu ne-a spus că în „România, în anii de glorie, au fost înregistrate 800 de nave”.

Registre navale 

R. Moldova, „putere maritimă”

Am încercat să aflăm de la Ion Zaharia cum a reușit Republica Moldova să devină o „putere maritimă” cu 430 de nave sub pavilion propriu. Acesta ne-a explicat că există câteva tipuri de registre navale: închis, deschis și combinat. Statele care își protejează agenții economici, ca Germania, au registre navale închise. În această țară, doar agenții economici autohtoni au dreptul de a-şi înregistra nava sub pavilionul german. „În țări ca Germania este foarte dezvoltată infrastructura, căile de navigație internă. O navă ce navighează sub pavilionul acestor țări pe căile lor interne va avea multe facilități. Înregistrare de tip închis mai există în România și Bulgaria”, relatează Zaharia.

Republica Moldova, Malta, Cipru, Panama, Liberia, Cambodgia au registre de tip deschis. În aceste țări, legislația permite armatorilor să înregistreze mai ușor navele.