„Putin nu vorbeşte ca un preşedinte, ci ca angajat al KGB-ului”

kravchukInterviu cu primul preşedinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk, unul dintre semnatarii actului de destrămare a URSS

– Stimate Domnule preşedinte, cum apreciaţi situaţia actuală din Ucraina?

Situaţia este extrem de complicată. Ucraina încă n-a depăşit criza. Dimpotrivă, în afară de criza politică internă, a apărut criza din Crimeea, în care s-a implicat direct Rusia, introducând forţe armate în peninsulă. Moscova a pus în aplicare un plan de ocupaţie a Crimeii. Pe tot teritoriul peninsulei se deplasează forţe armate ale Federaţiei Ruse. Soldaţii ruşi blochează unităţile militare ucrainene, Consiliul Suprem, cabinetul de miniştri.

Consilierii ruşi elaborează analize, proiecte, decizii pentru autorităţile actuale din Crimeea. Are loc un proces foarte complicat la nivel internaţional, este vorba de relaţiile Ucrainei cu Rusia. Desigur că este o provocare uriaşă pentru noi. Realizăm că orice acutizare a relaţiilor cu Rusia va avea consecinţe foarte grave.

Însă ne bucură atitudinea comunităţii internaţionale. Occidentul, Japonia şi China au pledat pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. Toţi sunt de partea Ucrainei. În istoria conflictelor de acest gen, nu-mi aduc aminte să fi existat o asemenea unanimitate privind susţinerea unui stat. Statele se adresează Rusiei ca să acţioneze raţional şi să renunţe la ambiţii şi să-i impună Ucrainei un scenariu propriu. Kievul trebuie să-şi soluţioneze singur problemele. Nu excludem că avem probleme cu privire la limbi, probleme interetnice. Există şi probleme privind organizarea statului, probleme ce ţin de Constituţie. Însă trebuie să soluţionăm singuri aceste dificultăţi.

– Se vehiculează mai multe scenarii privind evoluţia evenimentelor în Crimeea, inclusiv scenariul transnistrean. Luaţi în calcul un asemenea scenariu?

Este o tactică a Rusiei de a crea în jurul său zone de conflict, să arunce benzină pe foc ca să menţină în aceste teritorii o situaţie încordată. Aici vorbim despre state care, în urma intervenţiei Rusiei, şi-au pierdut integritatea teritorială, de exemplu, Republica Moldova. Noi realizăm că forţele armate din Transnistria au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca această regiune să devină ceea ce este acum.

În primul rând, acest fapt complică situaţia Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene. Să locuieşti într-o zonă de conflict nu este varianta cea mai bună pentru orice om.

Nu este firesc pentru o societate civilizată, însă Rusia vede altfel aceste lucruri. Am ascultat atent conferinţa de presă a lui Putin. Are convingeri foarte îndepărtate de cele democratice. El a vorbit atât încât a reconsiderat Memorandumul de la Budapesta, conform căruia, Rusia devine un garant al integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei. A spus că Ucraina este deja un stat nou şi că Rusia nu are nicio obligaţie faţă de acesta. Însă, la rândul său, acest stat nou, cum îl consideră Putin, nu are nicio obligaţie faţă de Rusia.

Toate acordurile, inclusiv cele cu privire la Flota Federaţiei Ruse din Marea Neagră, acordurile de la Harkov trebuie denunţate, deoarece e un stat nou. Nu statul a semnat cu Medvedev, ci Ianukovici. Putin nu vorbeşte ca preşedinte, ci ca angajat al KGB-ului.

– Pe teritoriul RM, în regiunea transnistreană, sunt dislocate trupe ruseşti. Ce se va întâmpla dacă Ucraina va fi atacată de către aceste trupe de pe teritoriul Republicii Moldova?

Dacă acest lucru se va întâmpla, vom şti că n-a trimis Republica Moldova aceste trupe. Nu vom percepe RM ca pe agresor. Dar, din păcate, dacă forţe armate străine se află pe orice teritoriu, ele pot fi folosite în orice variantă posibilă. Însă există un scenariu şi mai complicat. Dacă trupele ruseşti vor intra pe teritoriul Ucrainei, ucrainenii îşi vor apăra teritoriul.

În istoria nouă a Ucrainei nu s-a înregistrat cazuri în care să se creeze cozi la punctele de recrutare a militarilor. Se va întâmpla un război real. Nu cred că Putin nu-şi dă seama de acest fapt. Un război în Ucraina înseamnă un război în Europa. Este vorba de al treilea război mondial. Aceste scenarii nu vor ocoli nici Republica Moldova. Toţi înţelegem că avem de a face cu un stat care poate să realizeze oricând un plan de agresiune. Nu se deosebeşte cu nimic de fostul regim sovietic totalitar, care a introdus armata în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia şi Afganistan. Totuşi, e secolul XXI. Un asemenea conducător al unui stat atât de mare trebuie să fie oprit, deoarece prezintă pericol pentru toţi.

– Se va schimba atitudinea Kievului faţă de regiunea separatistă transnistreană?

Noi avem relaţii oficiale doar cu Republica Moldova, nu se va schimba această poziţie. Kievul respectă normele şi principiile internaţionale, care reglementează relaţiile interstatale. Noi recunoaştem doar Republica Moldova.

– Este legitim referendumul anunţat de autorităţile din Crimeea? Actuala putere de la Kiev este legitimă?

Putin spune că parlamentul Ucrainei este parţial legitim. Nu înţeleg ce are în vedere când spune „parţial”. E ca şi cum ai fi puţin gravidă. Rada Supremă este absolut legitimă. Alegerile au fost recunoscute şi de către UE. Un organ legitim a votat un nou guvern, pentru care şi-a dat votul o majoritate constituţională.

O altă problemă este modificarea constituţiei. Constituţia votată în 2004 nu are compartimentele care ar încorpora la nivel constituţional reformele în domeniul justiţiei, administraţiei. Va fi creată comisia ce se va ocupa de modificarea constituţiei. Evident că, în baza noii constituţii, vom avea o nouă formă de guvernământ. Dar aceasta nu va însemna că vom avea un stat nou, cum afirmă Putin.

În ce priveşte referendumul din Crimeea, constituţia actuală stipulează că problema cu privire la integritatea teritorială a Ucrainei poate fi examinată în cadrul unui referendum naţional. Subiecte de acest gen nu pot fi decise în cadrul unui referendum local. Din alt punct de vedere, noi nu avem legi cu privire la referendumuri locale, de aceea din toate punctele de vedere: al legii, al constituţiei, al competenţei, acest referendum nu va fi unul legitim.

– Va retrage Moscova forţele militare de pe teritoriul Crimeii? Ce trebuie să se întâmple ca preşedintele să facă acest pas?

Noi punem problema în felul următor: există Flota Mării Negre a Federaţiei Ruse care, conform acordului privind Flota Mării Negre, se află la Sevastopol. Aflarea acestei flote este reglementată foarte strict. Dacă militarii ruşi au ieşit de pe teritoriul lor şi se află pe întregul teritoriu al Crimeii, au încălcat acest acord. Problema nu constă în retragerea lor în Federaţia Rusă, ci să se întoarcă în unităţile menţionate în acord.

Conform acordului, ieşirea de pe teritoriul dislocării trebuie să fie coordonată cu autorităţile ucrainene, şi nu cu cele ale Crimeii. Forţele armate ale Crimeii nu vor putea niciodată să se subordoneze unui comandant suprem inventat, aşa cum au făcut prim-ministrul şi preşedintele Radei Supreme din Crimeea. E o caricatură.

Dar sunt şi alte forţe armate care au venit din alte regiuni prin strâmtoarea Kerci. Aceste forţe nu au baze în Crimeea şi trebuie imediat să părăsească Crimeea. Aflarea acestor forţe militare pe teritoriul Crimeii este un act de agresiune împotriva Ucrainei.

The following two tabs change content below.