„Puterea, opoziţia şi business-ul sunt forţele care vor implementa Acordul de Asociere”

Interviu cu Excelenţa Sa Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în Republica Moldova, Serhii Pyrozkov

– Excelență, ce etapă va parcurge Ucraina după Summit-ul de la Vilnius, luând în considerație că unii experți declară că problemele abia încep?

Perioada de cinci ani – timp în care au fost pregătite documentele Acordului de Asociere și Acordului de Liber Schimb – s-a încheiat. Sperăm că vom semna aceste documente la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius în noiembrie curent. După Vilnius va urma o altă perioadă ce va cuprinde câteva etape. Prima etapă este cea juridică. Acordul de Asociere va trebui să fie ratificat iniţial de Parlamentul European şi Rada Supremă a Ucrainei, după aceasta și de parlamentele celor 28 de state membre ale UE. Această procedură juridică poate să dureze câțiva ani. Însă acest fapt nu va însemna că Acordul nu va funcționa. După ratificarea de către Parlamentul European şi Rada Supremă a Ucrainei, o parte componentă din Acord, în special cea cu privire la Zona de Liber Schimb, va intra deja în vigoare şi va fi implementată.

După ratificarea Acordului de către parlamentele celor 28 de state membre ale UE vor fi create structuri oficiale care vor monitoriza implementarea Acordului. Vor exista trei asemenea structuri: summit-ul la cel mai înalt nivel, în cadrul căruia se vor discuta problemele generale ale relațiilor dintre Ucraina și UE și contextul implementării Acordului cu privire la Zona de Liber; a doua structură va fi Consiliul la nivel de miniștri, care va monitoriza implementarea Acordului; şi a treia va fi un comitet parlamentar. Monitorizarea se va efectua nu doar de către puterea executivă, dar și de cea legislativă. Va fi creat un grup de deputați în cadrul Parlamentului European și în cel ucrainean, care vor realiza această monitorizare.

Cea mai importantă perioadă este cea de tranziție, în care Ucraina este obligată să adapteze legislația la normele europene și să creeze o economie competitivă. Dacă nu vom crea întreprinderi competitive pe piața europeană, acestea se vor pierde pe piaţa respectivă. Asta este problema cea mai complexă care necesită multă seriozitate.

– Vorbiți despre faptul că Acordul de Liber Schimb va intra în vigoare imediat după ratificarea de către Parlamentul European şi de către Rada Supremă a Ucrainei. Ce rol joacă business-ul ucrainean în demersul proeuropean al Ucrainei?

De fapt, Acordul de Liber Schimb este creat anume pentru business-ul ucrainean. Se urmăreşte scopul ca economia ucraineană să devină parte componentă a economiei europene. De aceea, trebuie să corespundem standardelor europene și să asigurăm că justiția garantează libertatea de realizare a anumitor afaceri. De fapt, pentru business și semnăm acest Acord de Liber Schimb. De aceea, cred că cel mai mare interes în vederea realizării acestui acord îl au mediul de afaceri din Ucraina și anumite întreprinderi concrete. În acest scop, ei trebuie să facă temele pe acasă care le va permite să ridice nivelul de concurență și să devină subiecți veritabili pe piața europeană. Totul depinde de întreprinderile și business-ul ucrainean, dacă se vor adapta sau nu la aceste condiţii.

– În RM nu există un consens cu privire la politica integraționistă a statului. Care este realitatea în Ucraina?

Nici în Ucraina nu putem spune că există un consens absolut între partidele politice cu privire la necesitatea semnării Acordului de Asociere. Cele care nu susţin parcursul european al Ucrainei sunt în minoritate. Vorbesc aici despre comuniști, care se pronunță împotriva semnării acestor documente și pledează pentru integrarea în Uniunea Vamală. În sânul societății, majoritatea cetățenilor, dar și elitele politice au atins un consens în acest sens.

Cel mai important e că există o înțelegere reciprocă între putere, opoziție și business. Acestea sunt forțele care decid și care vor implementa aceste acorduri.

– În privinţa diferendului transnistrean, Ucraina insistă să fie luată în considerație poziția locuitorilor regiunii secesioniste. Însă această poziție, expusă de către așa-zisele autorități transnistrene, se opune demersului proeuropean al Republicii Moldova. Cum poate să ne ajute Ucraina să depășim aceste disensiuni?

Ucraina contribuie în cel mai direct mod la depășirea acestor disensiuni. Începând cu 1 ianuarie 2013, Ucraina deţine Președinţia în cadrul OSCE. Una dintre priorități este reglementarea conflictelor înghețate. Kievul are o poziție pe care o promovează de mai mulți ani. Noi considerăm că acest conflict trebuie rezolvat la masa de negocieri, în baza respectării integrității teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova. Deoarece în regiunea transnistreană locuiesc și cetățeni ucraineni, vrem ca interesele populației regiunii să fie luate în considerație în rezolvarea sau crearea unui statut definitiv al Transnistriei.

– Totuși interesul populației și cel așa-ziselor autorități de la Tiraspol ar putea să nu coincidă…

Sunt de acord, ar putea să nu coincidă. Însă, în cazul în care nu coincide, se schimbă conducerea, iar populația rămâne. Pentru a depăşi aceste disensiuni, în primul rând, trebuie să le explicăm oamenilor avantajele integrării europene a RM. Din alt punct de vedere, dacă RM va merge pe calea integrării europene și nivelul de trai va crește, cred că acest fapt va reprezenta cel mai bun exemplu pentru Transnistria.

– Se discută mult despre punctele de control al migrației de pe Nistru. Există o altă posibilitate de a realiza un asemenea control? Chişinăul spune că un asemenea control poate fi realizat în baza unei înțelegeri care să prevadă schimbul de informații dintre Serviciul de Grăniceri al Ucrainei și Poliția de Frontieră a RM.

Pe 7 octombrie, am participat la o întâlnire la un asemenea punct din preajma oraşului Bender, la care au fost prezenţi reprezentanții „formatului 5+2”. Ni s-a demonstrat în mod practic cum funcționează acest punct care, de fapt, se numește Oficiu Teritorial al Biroului Migraţie şi Azil. Ni s-au oferit asigurări că aceste oficii nu sunt instituite pentru controlul migranților, ele au funcţia doar de înregistrare a acestora.

La oficii se vor înregistra persoanele care vor veni din afara Republicii Moldova traversând frontiera ucraineano-moldovenească pe segmentul central (transnistrean).

Activitatea oficiilor nu se răsfrânge asupra locuitorilor regiunii transnistrene. Locuitorii regiunii care nu dețin pașaport moldovenesc, ci ucrainean sau rusesc sunt consideraţi cetățeni străini pe teritoriul RM.

Conform legislației RM, aceste persoane trebuie să dețină permis de ședere. Dacă nu au un asemenea permis, li se aplică sancțiuni. Ni s-au oferit asigurări că asemenea constrângeri nu vor fi aplicate locuitorilor din regiunea transnistreană.

Aţi menţionat că se poate realiza schimbul de informații. Avem un Protocol privind schimbul de informație dintre Serviciul de Grăniceri al Ucrainei și Poliția de Frontieră a RM. Oferim informații, însă acest lucru nu se întâmplă zilnic, în regim online, ci o dată pe trimestru. Nu putem oferi aceste informații în regim constant, pentru că suntem constrânşi de legislația ucraineană. Conform acesteia, datele care se referă la cetățenii Ucrainei sunt calificate drept date personale, care, conform legii, nu pot fi transmise unei părți terțe fără acordul cetățenilor vizaţi. Mai mult, deocamdată, partea moldovenească n-a depus nicio solicitare oficială în acest sens.

– Se spune că Ucraina ar condiționa un asemenea schimb de date cu deschiderea unui consulat la Tiraspol…

Problema deschiderii unui consulat a fost ridicată de Ucraina în mod oficial în timpul întrevederii ministrului ucrainean de Externe, Leonid Kojara, cu omologul său moldovean, Natalia Gherman, în iunie curent, la Odesa. De asemenea, președintele Viktor Ianukovici a abordat acest subiect în timpul întrevederii cu președintele Nicolae Timofti din iulie curent. Însă, pe moment, încă nu avem niciun răspuns din partea RM.

– De ce Ucraina are nevoie de acest consulat?

În regiune locuiesc aproximativ 90 de mii de cetățeni ai Ucrainei. Şi deoarece acești cetățeni se află pe teritoriul RM, Ucraina este obligată să le asigure toate drepturile şi nu consideră că deschiderea unui consulat în regiunea transnistreană ar încălca suveranitatea RM. Republica Moldova a invocat Convenţia de la Viena privind relațiile consulare, conform căreia partea moldovenească trebuie să garanteze securitatea personalului acestui consulat.

– Pentru apropierea Ucrainei de UE, eliberarea Iuliei Timoșenko ar reprezenta un gest mai curând simbolic. Este Ucraina gata să facă acest pas?

Această întrebare se află pe agenda comună a UE și Ucrainei. Există misiunea Cox-Kwasniewski, ce va face public în curând un raport privind activitatea sa în „cazul Timoșenko”. Cox și Kwasniewski s-au adresat președintelui Ianukovici cerând grațierea lui Timoșenko. La rândul ei, Timoșenko a declarat că este de acord să plece în Germania pentru tratament, dar n-a înaintat o cerere de graţiere. Rămâne o problemă juridică – să fie pur și simplu eliberată sau să fie grațiată fără acordul ei.

– Vă mulţumesc.

Interviu realizat de Vadim Vasiliu

 

The following two tabs change content below.