„Putem vorbi despre o blocare a accesului la informaţie”

Organizaţiile neguvernamentale de media sunt alarmate de presiunile care se fac în ultima perioadă asupra jurnaliştilor de investigaţie din Republica Moldova

Cazurile care contribuie la blocarea accesului la informaţie şi la limitarea libertăţii presei au fost discutate în cadrul unei conferinţe de presă pe tema: „Presiuni alarmante asupra jurnaliştilor din Republica Moldova: de la brutalizare şi intimidare la procese penale”.

Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIJ) a remarcat că în ultima perioadă au fost înregistrate mai multe cazuri de acest gen, ultimul fiind al jurnalistei Mariana Raţă, pe numele căreia a fost pornit recent un proces penal, pentru o ştire legată de fostul comisar al mun. Chişinău, Vladimir Botnari, care a depus o plângere la PG în care a invocat faptul că jurnalista ar fi „accesat și publicat date cu caracter personal”. Articolul se referea la numirea în funcția de șef al Direcției securitate din cadrul Moldtelecom a ex-comisarului, judecat penal pentru neglijență în serviciu în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009. După ce au intervenit mai multe organizaţii de media, miercuri Procuratura a decis neînceperea urmăririi penale

Europarlamentara Monica Macovei a declarat săptămâna aceasta într-un interviu pentru Report.md că, „în acest moment, în Republica Moldova nu mai putem vorbi de democraţie, ci de începutul unei dictaturi. Întotdeauna primul semn şi primul gest al dictaturii este reducerea la tăcere a presei libere – închiderea gurii cu orice preţ. Asta se întâmplă acum cu Jurnal TV. Acest post de televiziune este foarte critic la adresa lui Plahotniuc. Şi vedem consecinţele. Este o dramă ce se întâmplă în presa din Moldova! Se pare că sunt şi alţii pe listă.

Presa liberă din Chişinău este sub asaltul lui Plahotniuc şi al oamenilor lui. Partidul Democrat din Republica Moldova nu mai poate fi un partener pentru Uniunea Europeană. S-a ajuns la sugrumarea presei critice şi a jurnaliştilor liberi prin trucuri şi şmecherii de genul determinării proprietarilor care închiriază spaţii instituţiilor de presă să rezilieze contractele de închiriere. Asta ca să spună, probabil, că nu au nimic cu Plahotniuc şi Partidul Democrat. Dar noi ştim adevărul şi el e la suprafaţă: se vrea înăbuşirea presei care critică şi monitorizează puterea”, a punctat Macovei.

 

„Un proces penal împotriva unui jurnalist este un precedent grav. În ultima perioadă am înregistrat mai multe cazuri în care au avut loc presiuni asupra colegilor, legate de materialele pe care le realizau. Un exemplu este şi cazul jurnalistei Anghelina Gaidarji care a fost obligată să prezinte la Procuratură şi la poliţia locală toate materialele dintr-o investigaţie. Am intervenit împreună cu alte organizaţii de media şi, până la urmă, procuratura a recunoscut că este un abuz”, a precizat şefa CIJ.

Libertatea presei este afectată

Potrivit ei, o metodă tot mai răspândită de blocare a accesului la informaţie de către funcţionarii de stat, invocată şi de fostul poliţist, ţine de prevederile Legii protecţiei datelor cu caracter personal. Or legislaţia prevede că „date cu caracter personal” sunt datele despre sănătatea unui om, datele sale bancare şi codul personal. Numele, averile, interesele unui funcţionar de stat ori ale unui afacerist, interesele căruia se intersectează cu ale instituţiilor statului, nu sunt date cu caracter personal şi nu trebuie secretizate.

„Dorim să sesizăm autorităţile, care ar trebui să fie garant al libertăţii presei, că dosarele, procesele penale pornite împotriva jurnaliştilor, chemarea la poliţie poate duce la situaţia în care jurnaliştii se vor autocenzura ori vor refuza să investigheze cazuri dificile. Se creează nişte precedente periculoase pentru libertatea presei”, a relevat Cozonac.

Datele cu caracter personal, o găselniţă pentru funcţionarii corupţi

La rândul său, Galina Bostan, preşedinta Centrului de analiză şi prevenire a corupţiei, a declarat că prin astfel de acţiunii, actuala guvernare ţine să transmită un semnal clar prin care se doreşte intimidarea presei. „Dacă pentru un articol inocent ca acesta un jurnalist de investigaţie a fost chemat la o autoritate publică, ce se întâmplă dacă este publicată o invesigaţie cu elemente foarte importante? Presupun că mesajul a fost altul: «Nu investigaţi!»”  La fel ne îngrijorează această găselniţă legată de protecţia datelor cu caracter personal. În loc să protejeze cetăţeanul, aceasta este instrumentul de protecţie a funcţionarilor corupţi. Mai mult ca atât, există un proiect de lege de modificare a legii respective prin care se doreşte o restrângere şi mai mare a informaţiei. Intimidarea jurnaliştilor, promovarea iniţiativelor de extindere a protecţiei datelor cu caracter personal – aceasta ar însemna prohodul jurnalismului de investigaţie, unul din cele mai eficiente instrumente anticorupţie”, a menţionat experta.

Alina Radu, directorul „Ziarului de Gardă”, a subliniat că, marţi, la Strasbourg, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a examinat raportul privind situaţia jurnaliştilor în statele APCE. Republica Moldova a fost reprezentată de o delegaţie oficială din care au făcut parte Vladimir Voronin, Valentina Buliga şi alţi parlamentari. Aceştia nu au contactat instituţiile media înainte de a merge la eveniment, pentru a se documenta referitor la problemele şi abuzurile asupra jurnaliştilor. „Cum merg ei să discute situaţia jurnalismului într-o instituţie europeană, fără să fie interesaţi de aceste probleme? Este evident că autorităţile nu au niciun interes să discute şi să fie parteneri cu presa”, a spus Alina Radu.

O interpretare abuzivă a Convenţiei Europene

Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente (API), a declarat că în ultima perioadă asistăm la mai multe cazuri de intimidare a jurnaliştilor de investigaţie, inclusiv pe reţelele de socializare. „Ne miră faptul că Guvernul RM, declarat proeuropean, Parlamentul RM, care are o majoritate parlamentară declarată proeuropeană, Comisia parlamentară pentru mass-media, care ar trebui prima să-şi facă griji pentru asigurarea unui cadru legislativ facil pentru activitatea jurnaliştilor, nu au reacţionat în niciun fel. Recent, Parlamentul a refuzat să ne prezinte lista persoanelor care au beneficiat de indemnizaţii pentru studierea limbii engleze, pentru că ar fi o imixtiune legată de datele cu caracter personal. Sunt şi alte cazuri similare la nivel de ministere. În acest moment, putem vorbi despre o blocare a accesului la informaţie”, a spus Macovei.

Purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Chişinău, Jed Wolfington, prezent la conferința de presă, a anunţat ulterior că Ambasada SUA urmărește foarte atent situația cu privire la libertatea presei în R. Moldova. „Jurnaliștii de investigație joacă un rol important în relatarea cazurilor de corupție printre persoanele oficiale. Noi vom continua să susţinem jurnaliștii în eforturile lor de demascare a corupției”, se spune într-o postare a Ambasadei de pe reţeaua Facebook.

 

The following two tabs change content below.