Punţi de legătură

COLABORARE // Reprezentanţii nevăzătorilor de pe ambele maluri ale Prutului s-au întâlnit în premieră la Chişinău

Vizita recentă a delegaţiei Asociaţiei Nevăzătorilor din România, în premieră la Chişinău, s-a axat pe stabilirea  punctelor de colaborare în domeniul integrării persoanelor cu deficienţe de vedere în viaţa economică, socio-profesională, cultural-artistică şi sportivă. Discuţiile au sunat a „raport de activitate”, părţile referindu-se atât la sistemul de finanţare a organizaţiilor şi proiectelor derulate, cât şi la specificul social-politic şi economic al ţărilor.

Din componenţa grupului român au făcut parte Radu Sergiu Ruba, preşedinte al Asociaţiei Nevăzătorilor din România (ANR), preşedinţi ai filialelor Iaşi, Botoşani, Suceava ale ANR, precum şi şeful tipografiei Braille din cadrul asociaţiei.

Deşi colaborarea cu unele filiale din România a început îndată după independenţă, de această dată vizita a inclus stabilirea unor punţi de colaborare la nivelul promovării bunelor practici şi al proiectelor transfrontaliere.

Incluziunea nevăzătorilor pe piaţa muncii

Asociaţia nu desfăşoară activităţi economice, iar unităţile-membre ale Uniunii cooperativelor meşteşugăreşti activează separat, sub formă de ateliere protejate. De exemplu, în cadrul filialei ANR din Botoşani a fost creată o unitate de producere a cutiilor cartonate, în cadrul căreia 30 la sută dintre angajaţi sunt deficienţi vizuali, afirmă preşedintele acesteia.

Masajul medical (cu reflexoterapie) şi centrele de apel reprezintă domeniile prioritare de angajare a nevăzătorilor. În România sunt două şcoli postliceale pentru masori, iar asistentul social din cadrul asociaţiei îi asistă în procesul de angajare.

Pentru facilitarea procesului de integrare pe piaţa muncii, organizaţia derulează programe educaţionale (cursuri de calculator), echipamentul asistiv nefiind finanţat de la bugetul de stat. Stimulentele pentru angajatori se includ în Directiva europeană 78 de non-discriminare la locul de muncă.

Astfel, conform Legii privind protecţia drepturilor persoanelor cu handicap, angajatorul unei companii, cu minimum 50 de angajaţi, este obligat să încadreze 4 la sută persoane cu dizabilităţi, altfel, aceştia sunt sancţionaţi cu o doime salariu mediu pe economie – amendă – pentru fiecare persoană cu dizabilităţi vizuale neangajată sau este obligată să cumpere produse şi servicii de la unităţi protejate.

Tipografia Braille

Creată acum o sută de ani, tipografia actuală a mai adăugat două imprimante performante care imprimă note muzicale, dicţionare, ediţii de carte, periodice şi manuale pentru şcolile pentru persoane cu deficienţe de vedere. Asociaţia prestează servicii de scriere Braille pe cutiile cu medicamente şi alte materiale informative.

Pensia unui nevăzător român

Legea 19/2000 privind sistemul de pensii prevede o indemnizaţie de 200 euro pentru un deficient vizual cu grad grav (1) şi 50 euro – pentru persoanele cu grad accentuat (2). În cazul unei vechimi suplimentare de muncă, pensia este recalculată, atingând valorile unui salariu mediu pe economie. Astfel, pensia de muncă e mult mai mare şi trebuie să aibă la bază minimum 11,8 ani stagiu de angajare. România a fost devansată, la acest capitol, doar de către Suedia. La pachetul de garanţii sociale se mai adaugă şi abonamentele gratuite de călătorie în transportul public, zice preşedintele ANR.

Despre ANR

Asociaţia Nevăzătorilor din România este o organizaţie nonguvernamentală, creată mai bine de un secol. Aceasta este o asociaţie naţională cu peste 88 mii de membri, reuniţi în 31 de filiale. Doar 35 la sută din bugetul asociaţiei este subvenţionat de către Guvern, acesta fiind destinat sportului, asistenţei sociale, editării publicaţiilor periodice audio, în scriere Braille şi vizuală. Proiectele care includ activităţi de socializare şi cursuri pe domenii sunt susţinute din fondurile europene, altele – din activităţi de colectare de fonduri, afirmă Radu Sergiu Ruba, preşedintele asociaţiei.

Ales în 2006 şi reales în 2010, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, Radu Sergiu Ruba, este o personalitate marcantă: membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Ziariştilor din România şi al Asociaţiei Autorilor Multimedia din Franţa.

Parteneriatul de colaborare, semnat la Chişinău, va fi o prioritate în activitatea asociaţiilor nevăzătorilor ambelor ţări, pentru următorii patru ani.

Veronica VOLCOV

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău