Punţi de comunicare: Turcia-R. Moldova

COLABORARE // „E important ca intelectualii din toate ţările să aibă o voce în lume”

Businessmenii şi societatea civilă turcă sprijină arhitecţii moldoveni, scriam într-un reportaj recent, după o vizită la Istanbul cu un grup de experţi de la Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) şi de la Universitatea Tehnică. Vizita a fost organizată şi finanţată de partea turcă. În context, mai mulţi oameni de afaceri şi ONG-uri din Turcia au iniţiat o cooperare durabilă cu R. Moldova. Ei sunt cointeresaţi ca factorii decizionali şi specialiştii noştri să le cunoască ţara sub toate aspectele.

Angelina OLARU

Organizaţia Internaţională „Dialogul Eurasiei”, creată în 1994 de intelectuali de marcă din Turcia şi din alte ţări europene, este un fond al scriitorilor şi jurnaliştilor care, prin educaţie şi dialog, luptă împotriva sărăciei şi ignoranţei. Regretatul mare scriitor Cinghiz Aitmatov, autorul „Legendei mancurtului”, a fost unul dintre fondatorii de bază ai „Dialogului Eurasiei”. El a promovat un dialog intercultural pentru rezolvarea multor probleme de nivel internaţional. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi actualii deputaţi de pe Bosfor au conlucrat activ în formarea „Dialogului Eurasiei”. În prezent, mama preşedintelui georgian Mihail Saakashvili – Giuli Alasania – a devenit un nume important al organizaţiei în lume.

„Este foarte important ca intelectualii din toate ţările să aibă o voce în lume. Toleranţa poate fi obţinută numai prin educaţie. De aceea, împreună cu oameni de afaceri importanţi am deschis numeroase instituţii de învăţământ în multe ţări, între care şi Liceul moldo-turc din Chişinău, de altfel, unul de mare succes în R. Moldova. Vrem să contribuim la pacea dintre popoare, eradicând orice formă de discriminare. Lupta cu sărăcia o punem pe seama oamenilor bogaţi, pe care i-am atras de partea noastră. Cultura turcă ţine ajutorul dintre oameni, întâi de toate. De aceea, familiile noastre nu au simţit crizele economice din ultimii ani.

Ştim că moldovenii nu cunosc bine Turcia, de aceea, facem punţi de comunicare dintre specialiştii noştri şi cei din R. Moldova. Până în 1980, societatea turcă a fost extrem de divizată de adepţii comunismului, fascismului, islamului etc. Liderii noştri nu aveau curajul să se aşeze la o masă de negocieri ca să ajungă la un consens. De aceea, în urma unor încăierări, la un moment dat, cinci mii de studenţi turci s-au măcelărit. S-a ajuns la aceea că familiile şi rudele luptau între ele din cauza diferenţelor de opinii. Anii 80 au fost marcaţi de o lovitură de stat în ţara noastră. Perioada mai liniştită a fost începutul anilor 90. Am înţeles că cei care oferă armament pentru unii sau pentru alţii sunt unii şi aceiaşi”, a declarat Ismail Tas, secretarul general al Organizaţiei „Dialogul Eurasiei”.

„Reprezentanţi ai diverselor religii au început să comunice”

În prezent, Turcia este o ţară de orientare democratică şi se deschide tot mai mult lumii sub aspectele politice, dar şi ale reformelor economice. Dezvoltarea actuală, spiritul întreprinzător ce se vede cu ochiul liber peste tot, turcii le datorează, în mare parte, lui Turgut Ozal, fost prim-ministru al Turciei între 1983 şi 1989, apoi preşedinte până în 1993.

„Unul dintre obiectivele noastre esenţiale este implicarea mass-media din Turcia şi din străinătate în discuţii asupra menţinerii păcii dintre popoare, asupra problemelor femeilor şi a poziţiei lor în lume. Arta şi cultura îşi găsesc un loc important în realizarea unor evenimente de rezonanţă europeană – filme, concerte, festivaluri, congrese. Promovăm pluralismul internaţional şi suntem satisfăcuţi că lideri din diverse ţări au făcut paşi spre dialog. Reprezentanţi ai diverselor religii au început să comunice”, a remarcat Ismail Tas.

Vizita la spitalul particular „Sema Hospital” din Istanbul a fost o mare surpriză pentru delegaţia noastră. O clădire elegantă, pe malul Mării Marmara, foarte curată, incinta căreia este îmbrăcată în flori, nu trădează că este un spital. Acolo nici a medicamente nu miroase. Dacă ieşi la balcon, poţi admira un peisaj cu insuliţe şi corăbii. „Reabilitarea psihologică a pacienţilor noştri este primordială”, avea să ne explice Mustafa Ozkan, managerul Spitalului particular „Sema Hospital”.

Migranţii turci, reveniţi acasă, şi-au pus ţara pe picioare

Ca în orice metropolă, „Sema Hospital” oferă cele mai performante investigaţii electronice, făcând parte din reţeaua celor o sută de spitale similare din lume, acreditate de renumita Joint Commision Standarts din SUA. Medicii din această unitate medicală realizează operaţii sofisticate pe inimă. În doar zece minute, graţie tehnologiilor de ultimă generaţie, pacienţii cu afecţiunile ochilor pot afla toate problemele lor. Cu o cardiologie şi neurologie avansată, medicii de la „Sema Hospital” susţin că tratamentele de acolo sunt de patru ori mai ieftine decât în alte spitale europene. Desigur, preţul de cazare de 340 de dolari pe zi pentru noi sunt imense, dar iată că oamenii cu studii superioare turci îşi permit acest lux şi sunt trataţi conform statutului pe care îl au în ţara lor.

Managerul „Sema Hospital”, Mustafa Ozkan, este un om deosebit de cult. A călătorit mult, inclusiv în R. Moldova. Ne cunoaşte foarte bine situaţia din ţară. „M-am bucurat să descopăr în spaţiul postsovietic personalităţi care promovează libertatea gândirii şi noile standarde în sănătate. AŞM trebuie să pună oamenii să gândească şi să utilizeze experienţa cea mai bună. Am fi bucuroşi dacă în Chişinău, reprezentanţii partidelor de guvernământ ar putea avea un dialog eficient ca să ajungă la consens. Şi noi, turcii, am traversat perioade dificile. În ultimii 10-15 ani, poporul nostru a schimbat dinamica dezvoltării Turciei. Anume sectorul neguvernamental a devenit foarte puternic. Migranţii noştri, reveniţi acasă, au pus ţara pe picioare”, a spus Mustafa Ozkan.

„Dacă va continua criza în R. Moldova, vor fugi toţi investitorii”

Indiferent de convingerile noastre religioase şi lingvistice, noi putem găsi puncte de tangenţă pentru că avem aceleaşi norme morale, general-umane, consideră domnia sa. „După războaiele mondiale, în urma cărora s-au pierdut milioane de vieţi omeneşti, a prosperat xenofobia cu daunele sale colosale, aducând comunismul. Cetăţenii tuturor ţărilor au învăţat să contrapună comunismul minoritarilor lumii cugetătoare. Nici NATO şi nici Pactul de la Varşovia nu au fost centrate pe nevoile oamenilor. De aceea, poporul turc a decis să pună accent pe dezvoltarea sferei educaţionale. Am deschis instituţii de învăţământ în 160 de ţări ale lumii care ne aduc roade bune. Învăţăm tinerii ce înseamnă pacea, toleranţa, dialogul, pentru că ura ne costă foarte mult. Ne mândrim cu faptul că întreprinzătorii turci investesc în educaţie”, a menţionat managerul „Sema Hospital”.

Pe e altă parte, Kaplan Bayram, întreprinzător turc ce activează de zece ani în R. Moldova, ne-a relatat că criza politică de la noi i-a dăunat mult. „Dacă va continua, investitorii străini vor fugi ca „peştii” dintr-o asemenea situaţie”, a spus omul de afaceri.

La fosta reşedinţă a ultimului sultan

Una din excursii a fost şi la reşedinţa ultimului sultan otoman, Abdulahmit (Abdul Hamid II), între anii 1870 şi 1910. În urmă cu o sută de ani, fosta reşedinţă a devenit Yidiz Teknik Universitesi, unde se formează arhitecţi de talie internaţională, cu o şcoală de restaurare apreciată. Universitatea e ca un parc imens înveşmântat în flori şi vegetaţie exotică. Delegaţia moldoveană s-a întâlnit cu Ismail Yuksek, rectorul Universităţii Tehnice „Yildiz” din Istanbul. El a spus că există şanse reale ca arhitecţii ambelor ţări să coopereze în diverse proiecte. Şi dacă R. Moldova nu are specialişti restauratori, turcii ar putea să ne sprijine în acest sens.

Arhitectul Muhammed Attila Sevim, consilierul rectorului Yidiz Teknik Universitesi, s-a lăudat că a lucrat până în prezent chiar la biroul fostului sultan. În general, rectoratul utilizează chiar mobilierul sultanului. Noi am admirat întreaga construcţie a universităţii, inclusiv fostul harem, şi am rămas încântaţi de primirea gazdelor noastre dornice să cunoască instituţia similară din Chişinău. „Filosofia noastră ţine de respectul omului pentru că el este de la Dumnezeu, indiferent de convingerile sale religioase – iudaice, creştine sau islamice. Suntem bucuroşi să ne cunoaştem mai bine şi să colaborăm. În urma Primului Război Mondial, Turcia a pierdut numeroase monumente valoroase.

Abia de la instalarea în funcţie a lui Recep Tayyip Erdogan,  actualul prim-ministru al Turciei, tot el şi fostul primar al Istanbulului, a început renaşterea culturii noastre arhitecturale. Construim oraşul nou, păstrând toată moştenirea istorică. Obiectivul esenţial al proiectului noului Istanbul este să-l transformăm într-un mare centru turistic. Arhitecţii şi oamenii noştri de afaceri colaborează reuşit în această direcţie, mai ales că avem o şcoală de restaurare net superioară faţă de cele ale altor universităţi. Profesorii şi studenţii noştri se implică în reabilitarea multor edificii de importanţă culturală. La noi, niciun om de afaceri nu-şi poate pune mai presus interesele sale, distrugând măcar vreo clădire istorică. Nimeni nu poate bate niciun cui fără aprobarea instanţelor de resort”, a declarat Muhammed Attila Sevim.

Pelerinaj de suflet la Istanbul

Pentru cei dornici să cunoască locurile de suflet din Istanbul le recomandăm să vadă Catedrala „Sf. Sofia” (azi Muzeul „Aya Sofya” (una din cele mai splendide creaţii arhitectonice din lume) Biserica Vlaherne, cel mai important locaş închinat Maicii Domnului din întreaga capitală a Bizanţului, Basilica Cisterne, Moscheea Albastră, Palatul Topkapi (care adăposteşte mâna Sf. Ioan Botezatorul, toiagul lui Moise, sabia lui Ştefan cel Mare), Biserica „Sf. Irina” – doar exteriorul, unde s-a nevoit o mare muceniţă creştină (edificiul care a găzduit Sinodul II Ecumenic în anul 381). Nu uitaţi, de asemenea, de Biserica „Sf. Muceniţa Parascheva”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu şi de Fortăreaţa „Yedikule”, unde au fost decapitaţi Brâncovenii.