Psihologii în penitenciare, între aspiraţii şi deficienţe

foto svetlana pantaÎn Republica Moldova nu există o lege cu privire la exercitarea profesiei de psiholog în penitenciare

Psihologii din penitenciare au sărbătorit 20 de ani de la fondarea serviciului printr-o conferinţă internaţională la care au participat 80 de reprezentanţi naţionali din cadrul serviciului psihologic al penitenciarelor şi experţi din România şi Norvegia ce şi-au împărtăşit experienţa colegilor lor din R. Moldova.

Cu toate problemele existente în penitenciare şi lipsa unei legi cu privire la exercitarea profesiei de psiholog, specialiştii au trecut în revistă anumite realizări înregistrate pe parcursul ultimilor ani cu suportul şi finanţarea partenerilor europeni. Câţiva delegaţi au binevoit să ne vorbească despre problemele cu care se confruntă în activitatea lor.

Penitenciarul e al comunităţii

Violenţa rămâne a fi problema de bază cu care lucrează psihologii în penitenciare, ne-a spus fostul şef al serviciului Artur Boldescu. Tatiana Plămădeală-Grigoraş, psihologul de la Rusca, a relevat conflictualitatea sporită şi stările depresive la femeile deţinute ca rezultat al despărţirii de familii.

Lasă mult de dorit condiţiile de detenţie şi de muncă în penitenciare. Îmbunătăţirea acestor condiţii ar deveni un factor important în desfăşurarea procesului de resocializare a deţinuţilor. De aceeaşi părere e şi Cristina Pripp, şefa biroului Asistenţă şi integrare socială al ANP (Administraţia Naţională a Penitenciarilor) din România, care a subliniat că problema comună a penitenciarilor e că aceste instituţii, de regulă, nu dispun de fonduri financiare necesare în nicio ţară.

„Penitenciarul este al comunităţii. Noi tindem să întoarcem comunitatea spre el. În condiţiile actuale, colaborarea cu comunitatea, voluntarii şi instituţiile sociale este primordială”, a declarat expertul din România.

Nu avem o lege cu privire la exercitarea profesiei de psiholog

Iuliana Adam, şefa Secţiei psihologie şi asistenţă socială DIP (Departamentul Instituţiilor Penitenciare), a susținut că domeniul e unul relativ nou, serviciul a fost creat graţie acordurilor semnate cu structurile europene privind standardele minime de detenţie care prevăd crearea serviciilor specializate, precum cel al psihologilor, asistenţilor sociali sau medici în instituţiile penitenciare.

„Astăzi, serviciul numără 37 de specialişti care lucrează cu deţinuţii. Avem şi reuşite, dar şi dificultăţi. Instituţia penitenciară este o oglindă a societăţii şi problemele cu care se confruntă specialiştii noştri în penitenciare sunt în fond problemele tuturor specialiştilor psihologi din exterior.

De exemplu, pe moment, nu avem o lege cu privire la exercitarea profesiei de psiholog, nu sunt clare domeniile de competenţă pe diverse ramuri, ne confruntăm cu o lipsă de specializări atât în domeniul teoretic, cât şi cel practic. Ne dorim o relaţie mai eficientă cu instituţiile de învăţământ superior care pregătesc specialişti în acest domeniu.

Programe speciale pentru diferite categorii de deţinuţi

În planul de scurtă durată, ne dorim comunităţi terapeutice în penitenciare. E vorba de programe bazate pe comunitate, sectoare de deţinuţi cu un program terapeutic cu reguli, facilităţi, dar şi obligaţii, pe fundalul căruia se realizează un program de schimbare a comportamentului infracţional.

Suntem în faza discuţiilor cu privire la implementarea acestor proiecte. Intenţionăm să dezvoltăm serviciile de diagnoză şi prognoză a comportamentului infracţional, să elaborăm programe pentru diverse categorii de deţinuţi cu necesităţi specifice, cum sunt violatorii sexuali, persoanele predispuse la suicid sau cele cu tulburări de personalitate”, ne-a relatat funcţionara din cadrul DIP.

Suportul şi experienţa statelor europene

„Toate realizările din ultimii zece ani le-am obţinut cu suportul organizaţiilor neguvernamentale şi experienţa avansată a ţărilor europene în domeniul diagnozei comportamentului infracţional şi individualizării pedepsei condamnatului. În cadrul proiectului finanţat de Grupul „Pompidou” al Consiliului Europei, experţi din Germania, Olanda şi România ne-au instruit pe domeniul terapiei şi consilierii consumatorilor de droguri. Am lansat proiecte comune cu Letonia şi Norvegia privind practicile de resocializare şi asistenţă a minorilor şi programele de pregătire pentru eliberare.

Tot ce ţine de specializări vine din exterior, din experienţele şi bunele practici aplicate în statele europene şi, mai apoi, preluate de noi”, a accentuat Iuliana Adam.

Misiunea norvegiană susţine modernizarea sistemului penitenciar

În cadrul conferinţei, a prezentat un raport expertul NORLAM (Misiunea Norvegiană de Experţi pentru Promovarea Supremaţiei Legii în Moldova) Hans Inge Jorstad. Misiunea colaborează cu diferite structuri de stat în domeniul justiţiei în vederea creşterii eficienţei instituţiilor care garantează drepturile omului şi statul de drept în Republica Moldova în conformitate cu angajamentele şi obiectivele de integrare europeană ale Republicii Moldova.

Pe lângă numeroasele activităţi organizate de NORLAM, cel mai semnificativ proiect pilot implementat în comun cu DIP este crearea unui penitenciar model pentru minori conform standardelor europene (2012–2014).

Cu suportul aceleiaşi misiuni, în 2014, va fi renovată şi amenajată o sală de sport în Penitenciarul pentru femei de la Rusca, de asemenea, a mai fost atrasă susţinerea a două proiecte finanţate de Guvernul Norvegiei: „Help-Moldova” în organizarea unor teste de vedere pentru femeile din Penitenciarul de la Rusca şi pentru Centrul de Planificare a carierei „Syslab”.

Nu mai puţin important este faptul că experţii norvegieni contribuie cu experienţa şi cunoştinţele lor la documente de politici, elaborate de DIP.

În acest sens, în perioada 7–11 aprilie curent, va fi organizată o vizită de studiu în Norvegia pentru administraţia departamentului şi personalul din Penitenciarul Goian. În concluzie, expertul norvegian a asigurat că misiunea NORLAM este dispusă să contribuie la reformarea şi modernizarea sistemului penitenciar din R. Moldova.

O nouă formă de pedeapsă pentru minori

Hans Inge Jorstad a vorbit despre noua formă de pedeapsă care urmează a fi implementată în Norvegia din iulie curent ca alternativă detenţiei pentru minorii cu vârsta de la 15 la 18 ani, esenţa căreia constă în înlocuirea controlului fizic cu un unul social în cadrul comunităţii. Acest control urmează a fi efectuat de persoane-cheie (de contact), care stabilesc măsurile de constrângere pentru fiecare minor-infractor în parte. După pronunţarea sentinţei, consiliul de mediere al comunităţii va întocmi planul de executare a pedepsei. Pedeapsa respectivă se va aplica pentru termenul de detenţie de la şase luni la doi ani (în unele cazuri, cel mult, trei ani).

Nadine Chilianu