Provocarea ca oportunitate? Referendumul găgăuz și greșeala democraților moldoveni

Păcat că vizita a avut loc atât de târziu, căci dacă această delegație s-ar fi deplasat cu câteva luni mai devreme, imediat după ce s-au observat tentativele de organizare a unor provocări, lucrurile nu ar fi evoluat cu așa o intensitate și nu ar fi ajuns atât de departe.

F0F2926E-3973-4C60-A0F8-8EA227364C21_w640_r1_sProvocarea găgăuză

Pe 1 octombrie 2013, bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, anunță inițiativa de a organiza un referendum pe teritoriul UTAG pe tema vectorului politicii externe pe care ar trebui să-l urmeze RM. Această inițiativă vine după ce cu câteva luni mai devreme, în iunie 2013, un grup de inițiativă a colectat 5000 de semnături pentru a organiza un referendum pentru desprinderea de RM. Între timp, Ivan Burgudji, deputat local, propune Adunării Populare să interzică utilizarea denumirii de istoria, literatura și limba română pe teritoriul Găgăuziei. Toate aceste acțiuni au fost interpretate de mulți analiști din Chișinău ca o diversiune a Rusiei în contextul parafării de la Vilnius a Acordului de asociere la UE pentru a împiedica ieșirea RM din spațiul de influență a Rusiei.

Răspunsul Chișinăului

Deși declarațiile belicoase ale reprezentanților partidelor de la putere au urmat imediat, mijloacele de contracarare a tentativelor de organizare a referendumurilor s-au lăsat așteptate. Astfel, doar pe 4 ianuarie curent, peste câteva luni de la anunțarea referendumurilor, o instanță din Comrat le-a declarat ilegale. S-a încercat în acest fel să se recurgă la intimidarea inițiatorilor acestor acțiuni. Se vede însă că această măsură represivă nu a avut nici un succes, căci peste alte câteva săptămâni, zilele acestea, o delegație mare de înalți demnitari de la Chișinău, compusă din primul ministru Iurie Leancă, președintele Parlamentului Igor Corman, miniștri și deputați, s-a deplasat în Găgăuzia pentru a încerca să convingă factorii de decizie din Adunarea Populară și Comitetul Executiv să renunțe la referendum. Însă se pare că nici aceste discuții nu aduc un rezultat.

Ce se întâmplă? Unde se greșește?

Turnul de fildeș al democraților moldoveni

În opinia mea, greșeala este în atitudinea adoptată de elitele, care se consideră „democratice”, față de poporul pe care îl conduc. Acestea au o anumită neîncredere față de capacitatea propriului popor de a lua decizii „corecte”, considerându-l îndoctrinat, conservator, rigid și manipulat. Majoritatea referendumurilor inițiate au fost privite, din acest considerent, cu multă suspiciune. Iar elita „democrată” a recurs sistematic la variate șiretlicuri „nedemocratice” pentru a obține și păstra puterea. Sondajele scot la iveală într-adevăr faptul că valorile democratice nu sunt încă înțelese de mulți moldoveni, dar s-ar putea ca tocmai prestația destul de modestă a elitei democrate combinată cu atitudinea de distanțare față de cetățeni, pe care ea la rândul ei nu-i înțelege, să fi determinat discreditarea ideilor cu care sunt identificați.

Democrația înseamnă puterea poporului

Cu această distanțare de popor însă nu este posibil să se producă o democratizare reală a societății din RM. Într-o democrație, cetățenii sunt cei care orientează într-o manieră asumată soarta țării. Caracterul asumat al opțiunilor cetățenilor este determinat de informarea lor justă și conștientizarea rolului lor important în viața comunității. Iar referendumul nu este doar o modalitate de a consulta opinia cetățenilor pe o chestiune de interes, ci și de a-i informa în vederea obținerii unei legitimări a deciziilor luate.

Provocare sau oportunitate

Mă gândesc dacă nu se face o greșeală atunci când se dramatizează tentativele de a organiza un referendum în Găgăuzia. Acest referendum se declară a fi unul consultativ, deci nici organizatorii nu-i oferă un rol decisiv. Astfel, chiar dacă el va avea loc și rezultatele vor fi în defavoarea politicii de integrare europeană promovată de Chișinău, aceste rezultate nu vor produce nici un efect legal asupra deciziilor guvernării. Pierderea, însă, deși mai mult simbolică, nu trebuie permisă. Din contra, referendumul era să fie un excelent pretext pentru a face o campanie eficace în vederea promovării integrării europene a RM și a modernizării țării după modelul occidental. Dezavantajele provocărilor din Găgăuzia ar fi putut fi transformate în avantaje, pentru că ar fi permis o informare largă a tuturor cetățenilor moldoveni despre necesitatea integrării europene.

Apropierea de popor

Era nevoie de un exercițiu de acest fel și pentru a face posibilă depășirea distanței dintre elite și cetățeni. Cred că un prim pas în acest sens a fost deja făcut atunci când o delegație atât de importantă s-a deplasat la Comrat pentru a discuta cu reprezentanții regiunii găgăuze. Păcat doar că vizita a avut loc atât de târziu, căci dacă această delegație s-ar fi deplasat cu câteva luni mai devreme, imediat după ce s-au observat tentativele de organizare a unor provocări, lucrurile nu ar fi evoluat cu așa o intensitate și nu ar fi ajuns atât de departe. Ar fi fost și mai bine dacă o comunicare, reală și sinceră, ar fi fost întreținută în mod constant. În acest caz, posibilele provocări ar fi fost anticipate și oprite din fașă. O strategie similară a permis, de altfel, estonienilor să evite un conflict cu provincia rusofonă Narva în perioada anilor 1990.

Să evităm un nou eșec

În concluzie, e timpul ca elitele să coboare mai aproape de oamenii pe care încearcă să-i reprezinte și să se obișnuiască să comunice sincer şi eficient cu propriul popor, așa încât proiectele nobile pe care le pregătesc pentru a-l ferici să fie înțelese și de principalul interesat. Nu știu în ce măsură acest lucru va fi posibil acum, căci ziua de 2 februarie este mult prea aproape pentru a permite o informare reală a cetățenilor, iar referendumul este deja declarat ilegal. Pe viitor însă, o schimbare radicală a atitudinii elitei politice față de propriul popor ar putea, în opinia mea, permite evitarea unui eventual nou eșec al proiectului de democratizare a RM.

The following two tabs change content below.
Lilian Negură

Lilian Negură

Lilian Negură

Ultimele articole de Lilian Negură (vezi toate)