„Promovarea culturii Republicii Moldova în Franţa e un exerciţiu dificil, dar necesar”

Interviu cu Oleg Serebrian, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al R. Moldova în Franţa

– Stimate dle Oleg Serebrian, vă rog să-mi spuneţi dacă Ambasada RM în Franţa va participa la Salonul Internaţional de Carte de la Paris (martie 2013), invitată de onoare a acestei ediţii fiind România?

– Ambasada, ca atare, nu prea poate participa la un salon de carte, în schimb, am făcut tot ce a depins de noi ca alături de România la evenimentul respectiv să participe şi Republica Moldova. Am discutat acest subiect, la solicitarea dlui Arcadie Suceveanu, preşedintele USM, cu colegul meu român de aici, dl Nicolae Manolescu (Ambasador al României pe lângă UNESCO – n.red.), care e şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Din ce mi-a spus dl Manolescu, partea română nu vedea nicio problemă tehnică sau de altă natură pentru ca cei din Republica Moldova să aibă o prezenţă (vom vedea sub ce formă) în cadrul standului românesc. Urma doar ca Ministerul Culturii de la Chişinău să facă o adresare în acest sens omologilor lor de la Bucureşti. Avusem o discuţie la subiect şi cu dl viceministru al Culturii, Gheorghe Postică, şi, din câte înţeleg, acest lucru s-a şi făcut.

– Romanul Dvs. „Cântecul mării” va fi prezentat la Salonul de Carte de la Paris?

– Cred că da, mai ales că se preconizează traducerea lui în franceză. În plus, la Paris e un public cititor în limba română destul de numeros. Cu traducătorul încă nu e decis. Am doi potenţiali candidaţi, care s-au arătat interesaţi de text, apoi mai e cineva pe care mi l-a recomandat dna Lucreţia Bârlădeanu. Cum nu-i cunosc prea bine, mai fac nişte „investigaţii”: să aud nişte aprecieri, să vad nişte traduceri. Cred că voi semna un contract de traducere la începutul lui martie. Ambii traducători au spus că le-ar lua cam şapte-nouă luni traducerea textului, inclusiv redacţia/intervenţiile autorului. Asta înseamnă ca versiunea franceză ar putea fi gata prin decembrie anul curent.

– Cine sunt cititorii Dvs. de limbă română de la Paris?

– Printre cititori sunt şi medici, şi studenţi, şi oameni de teatru, şi cercetători, şi scriitori (poeta Lorina Bălteanu, stabilită la Paris, s-a numărat printre primii recenzenţi). Quasimajoritatea sunt originari din România sau Republica Moldova, desigur, dar sunt şi francezi vorbitori de română, cum ar fi, bunăoară, cunoscuta scriitoare şi cercetătoare Catherine Durandin, care a scris o recenzie elogioasă, publicată în cotidianul „Timpul”. Actriţa Lidia Frunză, stabilită şi ea de mai mulţi ani la Paris, îmi spunea că romanul „Cântecul mării” ar fi unul dintre cele mai bune romane pe care le-a citit vreodată. Regizorul Mihai Ţărnă, un parizian de origine basarabeană şi el, îmi sugera să ne gândim la un scenariu de film. O sugestie repetată, de altfel, şi de regizorul Virgil Mărgineanu, cu care am avut o discuţie în acest sens. Sper ca ediţia germană a cărţii, pe care o aştept în 2014, să faciliteze acest proiect.

– Ce programe culturale va desfăşura Ambasada RM la Paris în timpul apropiat?

– Mă voi referi doar la acţiunile preconizate pentru primul semestru. O să folosim Salonul de Carte de la Paris pentru a organiza la Ambasada RM, dar şi la Universitatea Paris I, întâlniri cu autori şi editori de carte din Republica Moldova. Am avut deja o discuţie prealabilă cu cei de la Departamentul Litere de la Paris I pentru programarea şi pregătirea acestui eveniment. Pentru primăvara anului în curs, mai avem programată o expoziţie personală a lui Vasile Botnaru (lucrări de grafică) la Muzeul de Arte din Villefranche sur Saone, precum şi un concert al interpretei de muzică uşoară Nina Crulicovschi la Paris. În curând voi avea o întrevedere cu reprezentanţii postului Radio Classique pentru a realiza o emisiune despre muzica simfonică moldovenească (E. Coca şi Ş. Neaga). Pentru a doua jumătate a anului, intenţionăm să facem o suită de prezentări de film moldovenesc, mai cu seamă pelicule vechi. Ne gândim să organizăm acest eveniment nu doar la Paris, dar şi la Nisa, Saint-Etienne, Toulouse şi Bordeaux.

– Acţiunile despre care vorbiţi sunt sau vor fi susţinute financiar de Ambasada RM în Franţa?

Chiar dacă Ambasada nu dispune de un buget pentru activităţi culturale, cred că e de datoria mea să fac tot ce pot, să mă descurc cu mijloacele foarte modeste care-mi stau la îndemână (de cele mai dese ori morale, nu materiale) şi să fac ceva. E un exerciţiu dificil, mai cu seamă într-o capitală atât de alintată în materie de cultură cum e Parisul. Ţin să mai adaug, că pe 15 februarie curent, la Paris (Studio Raspail), va fi prezentat un spectacol al Teatrului „Luceafărul” din Chişinău. Tot atunci (14-15 februarie) va avea loc şi vizita de lucru a ministrului moldovean al Culturii în Franţa, care va include, printre altele, întrevederi cu omologul său francez, dna Aurelie Filipetti şi cu dna Irina Bokova, director general al UNESCO. Este prima vizită de lucru a unui ministru moldovean al Culturii în Franţa şi sper mult ca dialogul dintre cei doi miniştri să fie de bun augur, materializându-se în proiecte concrete. Avem mari aşteptări şi de la întrevederea ministrului moldovean cu directorul general al UNESCO. Sperăm că vom reuşi să avansăm cu dosarele noastre pentru lista patrimoniului mondial (complexul muzeal-arheologic „Orheiul Vechi”, dar şi, eventual, beciurile de la Cricova şi Mileştii Mici).

– Vă mulţumesc şi mult succes!

Interviu de Irina Nechit