Proiecte europene realizate cu succes de oameni cu atitudini şi abordări noi la Larga, Briceni

Picture 009În comuna Larga din raionul Briceni timpul nu stă pe loc. Oamenii din partea locului îşi făuresc bunăstarea cu iniţiativă, entuziasm şi propriile mâini. Despre asta vorbesc proiecte europene la nivel local, realizările în plan social pe care am putut să le văd vizitând primăria, centrul comunitar şi incubatorul de afaceri din localitate.

E vineri dimineaţă, plec spre Larga (Briceni) cu o delegaţie de primari într-un „Tur de presă”, în cadrul Săptămânii Europene a Democraţiei Locale, supranumită şi Săptămâna transparenţei, organizată în premieră la noi de guvern cu susţinerea PNUD, Entităţii Naţiunilor Unite pentru egalitatea de gen şi susţinerea financiară a guvernului Danemarcei.

Cel puţin, din comentariile exaltate ale ghidului nostru Ghenadie, nu mă părăseşte impresia că urmează să asist la o bifare de zile mari. Totodată, mă gândesc că îmi va reuşi să „pescuiesc” pe cineva, fie şi din stradă care să îmi prezinte o altă faţetă a realităţii. Şoseaua pe care înaintăm se tot schimbă contrastant, „împărţită” şi ea, ca şi opţiunile geopolitice ale populaţiei de la noi: ba e europeană – netedă, plăcută la privire şi la mers, ba e încă sovietică – cu hopuri şi cârpituri care ne fac uneori să sărim cât-colea. După ce trecem de Bălţi, încep a observa pe geam tot livezi şi livezi, una mai îngrijită şi mai rodită ca alta. Mere roşii, mere albe. Ghenadie ne spune că mai aproape de punctul de destinaţie vom observa şi livezi ca în Europa, în care pomii au irigare individuală. Şesurile sunt „punctate” tot cu saci cu cartofi, oamenii strâng roada târzie. Cartofii aici, după spusele primarului de Brătuşeni, care ni s-a alăturat, între timp, costă între un leu şi 1.60 lei kilogramul.

„Am în birou supraveghere video”

La Larga urmează să vizităm trei destinaţii: primăria localităţii, centrul comunitar şi incubatorul de afaceri. Ajunşi la faţa locului, suntem întâmpinaţi de primarul de Larga, Radu Urechean. Un om practic, cu un evident spirit de gospodar. Ştiind stereotipic despre preferinţele politice ale celor din nordul ţării, mă gândesc volens-nolens la coloratura probabil „purpurie” a domnului, deşi admit şi nuanţa PD-istă, ipoteze greşite, după cum s-a dovedit mai apoi, căci primarul ţine de PLR. Ne invită în biroul său. „Din primăvară, am în birou supraveghere video. Am avut un caz când a venit o persoană cu o problemă, a doua zi s-au auzit cu totul alte vorbe. Cum aş fi putut eu să confirm ceea ce-am discutat în cabinet? De atunci, am hotărât să fac înregistrări video a tot ce se întâmplă în biroul primarului în timpul zilei de muncă”. Tot comentând şi vorbind despre multele planuri de viitor, ajungem în sala de şedinţe a primăriei, renovată pe banii veniţi de la Programul pentru Dezvoltarea capacităţilor administrative şi din sursele proprii (PCDLI).

Mai mult decât atât, primarul localităţii ne spune că o parte din banii obţinuţi au fost utilizaţi într-un mod inedit. „Aproape de un an, comuna Larga deţine un site propriu www.larga.md, pe care pot fi vizualizate informaţiile cu privire la viaţa culturală, educaţională şi cea sportivă. Pe portal pot fi urmărite şi cele mai proaspete ştiri din sat şi arhiva lor, proiectele în desfăşurare şi cele de viitor. Tot aici se inserează şi anunţuri utile locuitorilor, date statistice despre nou-născuţi, căsătorii şi decese”, ne vorbeşte primarul. În context, mai scoate din hârtiile sale şi un buletin informativ, un mic ziar al localităţii, care îi poartă numele, „Larga”. Întrebat cine îl ajută cu materialele şi redactarea, primarul nu ezită să recunoască simplu, discret că ediţia periodică e „copilul său”. El se ocupă direct de publicarea micului ziar, care mai e şi color. „E difuzat odată pe lună şi adus de poştaşi pe la casele oamenilor odată cu ziarul raional”, precizează Radu Urechean.

Iniţiativa cu sms-uri

Tot de la primar mai aflăm că şedinţele publice din sala primăriei sunt transmise în direct pe platforma on-line www.larga.md . Astfel, locuitorii pot urmări direct şedinţele primăriei, ale grupului pentru achiziţii publice, şedinţele consiliului comunal, dezbaterile şi alte întruniri publice ce vizează direct viaţa şi interesele populaţiei din Larga. Radu Urechean este îndemnat să ne vorbească şi despre sistemul său de asigurare a transparenţei şi legăturii cu cetăţenii prin sms-uri, lansat tot la iniţiativa sa. Primarul ne arată o tabletă pe care o poartă permanent cu sine şi, având cartelă de telefon cu pachet de sms-uri gratuite, trimite mesaje cu diverse anunţuri şi informaţii locuitorilor satului. „Toate acestea sunt posibile graţie unei baze de date deţinute de primărie cu circa 3 000 de numere de telefoane mobile ale localnicilor. În cadrul sistemului, numerele sunt grupate pe criterii demografice, grupuri sociale şi profesionale, astfel că familiile cu copii, pensionari, profesori, funcţionari publici pot fi informaţi sau invitaţi la activităţi specifice”. Spunându-ne asta, dl Urechean scrie repede un mesaj pentru angajaţii primăriei pe care-i invită de urgenţă în sala în care ne aflăm. Într-un minut, toţi angajaţii îşi fac apariţia în sală, întrebând despre motivul invitaţiei.

„Circa 50 de persoane beneficiază de prânzuri sociale”

Mergem la centrul comunitar, unde tocmai un grup de bătrâni nevoiaşi iau masa. Între timp, aflu de la un angajat al primăriei că beneficiarii prânzurilor gratis au fost adunaţi cu greu. „Oamenii de la nord sunt mai mândri, pentru mulţi dintre cei care se confruntă cu sărăcia e o ruşine să se identifice într-un grup socialmente vulnerabil şi să meargă la o cantină socială”. Am încercat să vorbesc cu bătrânii care-mi spun că iau masa aici de anul trecut şi că-s mulţumiţi, bucatele sunt gustoase. O angajată de la cantină îmi spune că, pe moment, iau masa 10 persoane. „Până în prezent, circa 50 de persoane au beneficiat, prin rotaţie, de prânzuri sociale. Periodicitatea şi formarea grupurilor lunare de beneficiari o decide o comisie specială”, ne spune Cristina Dranca, şefa centrului respectiv. „La centru mai avem şi o sală de sport cu echipamentul necesar, vin şi copii, îşi fac temele, privesc desene animate, discută între ei în timpul liber. Avem opt angajaţi la centru: psiholog, logoped, medic, frizer, bucătari şi spălătoreasă”.Picture 007

„Vrem să sporim rata de implementare a afacerilor”

Peste drum se află casa de cultură şi incubatorul de afaceri, unde aflăm că aici îşi desfăşoară activitatea nu numai antreprenori din satul Larga, ci şi din întreg raionul Briceni. „Scopul deschiderii respectivului incubator, ne spune şefa instituţiei, Elena Bejenaru, este de a spori rata de implementare a afacerilor şi a promova totodată afacerile care rezistă circumstanţelor dificile şi concurenţei. Totodată, toţi antreprenorii acestui incubator au şi un beneficiu economic. Până în prezent, la noi şi-au găsit loc afacerile ce ţin de prestarea unor servicii, cum sunt cele de asigurare socială, de cosmetologie, frizerie şi manichiură, de mariaj, foto-video înregistrări, servicii cadastrale, de croitorie, cursuri de engleză, dans sportiv şi cizmărie. De asemenea, dispunem de o sală spaţioasă, la nivelul doi al centrului, care poate fi închiriată pentru desfăşurarea unor solemnităţi, iar la demisol avem două săli de sport bine amenajate. Una dintre ele e închiriată de şcoala de sport din Grimăncăuţi, secţia de box, iar în cealaltă şcoală şi-a găsit loc secţia de lupte sportive, antrenorul fiind din satul nostru”.

„Măcar jumătate de Moldovă să aibă aşa primar!”

În final, la casa de cultură ne aştepta un mini-concert cu trupa de dans. Alexandru Bejenaru, „ministrul culturii”, după cum e supranumit în raion, ne-a anunţat că în scurt timp, pentru noi va dansa ansamblul „Mărunţica”, condus de un profesor ce a cutreierat cu el ţările vecine în lung şi în lat. „Pe lângă ansamblul de dans, mai avem şi Teatrul umoristic de copii, fanfara, taraful „Brâuleţul” şi formaţia folclorică „Ileană, Ileană”, a mai menţionat şeful casei de cultură, încheind grăbit: „Dă, Doamne, măcar jumătate de Moldovă să aibă un aşa primar ca al nostru!”.