Profitorii provocatori

Printre protestatarii de la Primăria mun. Chişinău sunt persoane care nu au niciun drept să pretindă la privatizarea apartamentelor

DSC_4400casa combatantiNadea Roscovanu PhotographyCampania electorală, despre care tot mai multe voci susţin că ar fi de-a dreptul leşinată, s-a înviorat un pic la începutul acestei săptămâni. Câţiva zeci de protestatari, membri ai Asociaţiei Refugiaţilor din Transnistria, au dat busna luni în sala de şedinţe a Primăriei, l-au numit cu vorbe urâte pe primar, i-au aruncat apă în faţă, au lansat taxări xenofobe şi au mas, spre nemulţumirea angajaţilor primăriei, în sala de şedinţe a primăriei timp de mai multe nopţi.

Generalul Anton Gămurari este de părere că printre protestatari sunt şi provocatori care au venit la primărie cu scopul de a discredita imaginea veteranilor de război şi că aceştia ar acţiona la indicaţia cuiva. Protestatarii, în frunte cu Anatol Bâzgu, preşedintele asociaţiei, şi Valeriu Ciobanu, care se prezintă veteran al Războiului de pe Nistru, solicită autorităţilor să le permită să-şi privatizeze gratuit locuinţele de pe str. Milescu-Spătaru 21/5 şi Ginta Latină 11/3, date în folosinţă în 2008. Clădirile au fost construite dintr-un credit de 3,2 mil. de euro oferit de Banca Europeană pentru Dezvoltare. În 2013, Curtea Supremă de Justiţie a permis privatizarea locuinţelor. De asemenea, la 3 iunie 2014, CMC a decis că locatarii pot privatiza apartamentele cu titlu „gratuit” dacă au devenit invalizi de gradul I sau II după Războiul de pe Nistru ori fac parte din familii ale căror apropiaţi au murit în lupte. Ulterior, Cancelaria de stat a atacat decizia întrucât există o clauză în contractul încheiat cu BERD, care prevede că blocul în care îşi au apartamentele refugiaţii trebuie să rămână în proprietate publică până la rambursarea creditului.

Direcţia de Poliţie a mun. Chişinău a dispus iniţierea unei cauze penale pentru huliganism pe numele persoanelor care au perturbat activitatea primăriei. Dacă vor fi găsite vinovate, acestea riscă o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 8000 la 20000 de lei sau privare de libertate pe un termen de până la cinci ani.

Goana după locuinţe

După ce protestatarii au ocupat abuziv sala, primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a dat publicităţii mai multe documente conform cărora mai mulţi reprezentanţi ai Asociaţiei Refugiaţilor din Transnistria au beneficiat anterior de loturi şi apartamente. Curios e că aceste documente erau ataşate la dosarele examinate de reprezentanţii CMC înainte de a da curs în această vară privatizării locuinţelor. Documentele atestă că Valeriu Ciobanu a primit un lot la Stăuceni, iar pe strada Igor Vieru deține un apartament cu patru camere. Anatol Bâzgu a obținut un apartament cu o cameră și un lot pe care le-a vândut, iar acum are în folosință un apartament cu trei camere pe str. Ginta Latină. Valeriu Fedco a primit un apartament cu trei camere pe strada Milescu-Spătaru și păstrează pentru fiica sa apartamentul cu o cameră de pe strada Mircea cel Bătrân. Ion Coropat deține un lot la Stăuceni și un apartament cu o cameră pe strada Mircea cel Bătrân. După ce a divorțat, soția a obținut un apartament cu două camere pe strada Ginta Latină, iar el, împreună cu cea de-a doua soție, a obținut un apartament cu trei camere pe strada Milescu-Spătaru.
Vasile Chetruș a primit pe strada Ginta Latină un apartament cu trei camere, iar apartamentul cu o cameră de pe Mircea cel Bătrân l-a păstrat pe numele soacrei. „Pe parcursul a 20 de ani, nu fac decât să stoarcă statul de bunuri și să le vândă. Să declare greva foamei, să se arunce de pe geam, dar de la Primărie nu vor primi nimic. Ei nu pot privatiza apartamentele până nu se achită creditul. Legea este egală pentru toți”, a spus Chirtoacă.

Locuinţele veteranilor

Ne-am deplasat la blocul de pe str. Milescu-Spătaru pentru a afla care este opinia celorlalţi refugiaţi şi cât de întemeiate le sunt temerile că pot ajunge în stradă. Găsim un bloc modern cu zece etaje, cu două drapele tricolor şi un drapel al UE pe acoperiş. La intrare stă un anunţ al Mişcării Refugiaţialor din Transnistria care anunţă locatarii despre preconizatul protest şi că „prezenţa e obligatorie”. Clădirea e monitorizată de camere video. Coridorul de la parter e placat cu faianţă şi gresie, scări cu balustrade din fier forjat, un ascensor de ultimă generaţie. Primul acceptă să discute cu noi Ion Băcioi, refugiat cu familia din or. Dubăsari. „Soţia e la protest”, ne-a informat el. În timpul Războiului de pe Nistru, a luptat pe platoul Coşniţa. Apoi s-au refugiat la Chişinău. S-au confruntat cu mai multe lipsuri şi dificultăţi. Din 2009 locuiesc în această clădire. Acum, feciorul şi fiica sa sunt mari. Ar dori să vândă apartamentul ca pe banii de pe el să le ia apartamente cu câte o cameră. „Luptăm de zece ani prin instanţe pentru aceste locuinţe, dacă nu ni se va permite să le privatizăm, mâine copiii noştri se pot pomeni în stradă”, îşi expune temerile bărbatul.
O altă tânără, Tatiana, ne spune că tatăl ei a luptat pe platoul Corjova. Acum are probleme cu inima şi e în spital. Nu-i vorbeşte despre protest, pentru că problemele cu privire la privatizarea apertamentului îl afectează şi îi pot agrava şi mai mult starea sănătăţii. „Am ascultat ce spune primarul şi cred că nu vom avea probleme, dar nu se ştie niciodată cine va veni la putere şi ce condiţii ne vor mai înainta. Am văzut protestul, nu sunt de acord cu toate acţiunile. Dar dacă se întâmplă ceva cu părinţii noştri, nu avem nicio siguranţă că nu vom fi daţi afară”, mai spune tânăra.
Aceeaşi opinie o împărtăşeşte şi Igor, un tânăr de 26 de ani. Acesta aminteşte că pe 18 iulie 2014 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la locuințe, care intră în vigoare după şase luni de la publicare. Această lege prevede că apartamentele care nu sunt privatizate intră în categoria apartamentelor sociale şi nu vor mai putea fi privatizate niciodată. „În această clădire, au decedat deja şase oameni. Tatăl meu a decedat în timpul Războiului de pe Nistru. Dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva şi cu mama, rămânem în stradă. Susţinem protestul, chiar dacă nu suntem de acord cu tot ce s-a spus şi ce s-a făcut acolo”, a spus tânărul.

„Ciobanu nu face parte din echipa veteranilor de război”

Solicitat de JURNAL, generalul Anton Gămurari aminteşte că, în iunie curent, Consiliul Municipal Chişinău a adoptat decizia de a le permite veteranilor de război să privatizeze aceste apartamente. „Azi, Dorin Chirtoacă dezvăluie că unii dintre aceştia au beneficiat de mai multe imobile, loturi de teren. De ce Comisia din cadrul CMC, care a examinat dosarele familiilor ce au primit bon de repartiţie în aceste case, nu a ţinut cont de aceste nereguli atunci? E adevărat că unii au beneficiat, dar majoritatea au stat câte şapte-opt persoane într-o cameră de cămin timp de peste zece ani. Mulţi au luptat cu arma în mână, şi-au pus viaţa în pericol. Valeriu Ciobanu nu are nici în clin, nici în mânecă cu aceşti protestatari. El nu face parte din această echipă. Printre protestatari sunt provocatori care, prin acţiunile lor agresive, discreditează imaginea combatanţilor. Îndeplinesc ordinul cuiva, au primit şi bani de la cineva ca să procedeze anume aşa, şi nu altfel”, este de părere generalul.

La rândul său, generalul Ion Costaş se arată indignat că există persoane care fac uz de statutul veteranilor de război pentru a câştiga anumite beneficii. „Asta e mentalitatea oamenilor noştri, să rupă o bucăţică cu orice preţ, să fure. N-au nicio picătură de demnitate. Sunt mulţi invalizi ai Războiului de pe Nistru care locuiesc în sate ori chiar în stânga Nistrului în condiţii mizerabile. Cei care au fost cu adevărat pe linia frontului au tot dreptul să ceară să li se rezolve problema. În rest, trebuie să fie traşi la răspundere atât pentru huliganism, cât şi pentru escrocherie”, a spus generalul.