Profesorii clujeni despre studenţii basarabeni: „Studenţii din RM sunt parte integrantă a comunității”

De aproape trei decenii, tinerii basarabeni merg la studii în România. Ce părere au cadrele didactice de la instituţiile de învăţământ româneşti despre elevii veniți de la noi? Cum și unde se integrează aceştia după încheierea studiilor? JURNAL de Chișinău a solicitat opiniile administrațiilor mai multor universități din România în care îşi fac studiile tineri basarabeni. Astăzi publicăm răspunsul primit din partea Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

Câți tineri din Republica Moldova își fac studiile la Universitatea Babeș-Bolyai?

Numărul de studenți din Republica Moldova înscriși la Universitatea Babeș-Bolyai: nivel licență – 356 de studenți, nivel master – 77, nivel doctorat – 6.

Ce părere au cadrele didactice despre studenții veniți din Republica Moldova, se deosebesc aceștia de colegii lor din Țară?

Studenții din Republica Moldova se descurcă onorabil și reușesc să facă față cu brio provocărilor academice. Nu există nicio deosebire între studenții moldoveni și cei români. Vă oferim aici un exemplu concret. Felicia Chiriac a terminat liceul în Cahul, Republica Moldova, și a venit studentă la UBB. A finalizat studiile în vara aceasta cu media 10, fiind singura din anul ei cu această medie.

Felicia descrie experiența academică astfel: „Studenția la UBB, pentru mine, a însemnat trei ani plini de provocări, proiecte, prietenii și oportunități de dezvoltare, atât în domeniul profesional, cât și în cel personal. Datorită acestor experiențe, am reușit să fac pasul enorm către independență și să îmi construiesc o bază de cunoștințe și conexiuni pentru carieră”.

Cum s-au prezentat în timp studenții?

Studenții din Republica Moldova au rezultate bune la învățătură și sunt bine integrați în viața socială, economică și culturală a Clujului.

Aveți cumva cadre didactice dintre absolvenții basarabeni?

Nu vă putem răspunde la această întrebare pentru că nu există nicio statistică de acest fel.

În anii 1990 erau acute problemele de adaptare a tinerilor la condițiile din Țară; erau mai puțin disciplinați, existând chiar un soi de racket în cadrul comunităților de basarabeni, care băgau frică în rândul liceenilor veniți la studii. În prezent, mai există asemenea probleme?

La nivelul Universității Babeș-Bolyai și al comunității clujene nu există probleme cu studenții basarabeni. Dimpotrivă, ei sunt parte integrantă a comunității și reușesc să aducă un plus de culoare mediului academic din România prin promovarea tradițiilor proprii.

Procentul sau rata basarabenilor care rămân în România după studii este destul de înaltă. Ce șanse au tinerii basarabeni la angajare alături de colegii lor din România?

Pe o piață liberă și concurențială, competențele sunt cele care determină șansa de reușită în găsirea unui loc de muncă, așa că absolvenții basarabeni reușesc cu ușurință să se angajeze.

Există numeroase exemple în industria IT din România, dar nu numai, de tineri basarabeni care au locuri de muncă foarte bine plătite.