Profesionalismul” CCCEC, condamnat la CEDO

FLAGRANT // Ofiţerii CCCEC implicaţi în dosare controversate – în care R. Moldova a pierdut la CEDO milioane de euro – au fost avansaţi în posturi. Aceste persoane sunt acuzate de Sergiu Mocanu şi un grup de oameni de afaceri de relaţii oculte cu businessmanul Vlad Plahotniuc

Instituit în 2002 la iniţiativa lui Voronin pentru a preveni şi combate corupţia, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a demonstrat pe parcursul celor opt ani de existenţă că este o structură ineficientă. Deşi pentru întreţinerea instituţiei se cheltuie anual zeci de mii de lei, sondajele arată că nivelul de corupţiei este în creştere în R. Moldova. Mai mulţi foşti lideri ai opoziţiei anticomuniste declarau anterior că CCCEC a fost folosit de guvernarea comunistă în calitate de bâtă împotriva opoziţiei şi a agenţilor economici incomozi, de aceea trebuie lichidat.

Cu toate acestea, Centrul s-a regăsit în structura noului guvern creat de Alianţa pentru Integrare Europeană. Mai mult, vechii angajaţi ai Centrului, din cauza cărora R. Moldova a fost condamnată de mai multe ori la CEDO, au fost avansaţi în funcţie odată cu venirea lui Viorel Chetraru în fruntea instituţiei.

Voronin: „Vă ocupaţi de rezolvarea problemelor personale”

Potrivit unor surse, lui Voronin i-a venit ideea de a crea CCCEC după ce şi-a dat seama ce corupţie este la judecătoriile economice pe care preşedintele de atunci le-a numit „aucţîoane”. Conform documentelor de constituire, CCCEC a fost creat pentru a preveni şi combate infracţiunile economico-financiare şi fiscale, precum şi corupţia. De fapt, însă, activitatea instituţiei a fost îndreptată de multe ori în alte scopuri. Unele din acestea conveneau fostei guvernări, altele – altor persoane.

Tocmai pentru că de la un timp activitatea Centrului era concentrată pe rezolvarea unor interese „personale”, cu doi ani în urmă, Voronin a solicitat restructurarea instituţiei. „Ofiţerii nu manifestă iniţiativă, iar activitatea Centrului provoacă mari pierderi. Aportul CCCEC este nesatisfăcător. Dacă o să vă mai ocupaţi în continuare de rezolvarea problemelor personale, va fi şi mai rău”, a accentuat atunci Voronin.

Între laude şi pagube

Deşi se laudă anual cu sute de cazuri de corupţie descoperite (multe dintre ele referindu-se la profesori, medici sau poliţişti prinşi luând mită câteva sute de lei – n.r.), Centrul uită să vorbească despre alte cazuri în care au fost implicaţi angajaţii săi şi care au fost condamnate la CEDO, iar ca urmare Guvernul R. Moldova a trebuit să plătească despăgubiri în valoare de milioane de euro. Este vorba în primul rând despre dosarul „Oferta Plus vs R. Moldova” în care guvernul moldovean a trebuit să plătească despăgubiri de 2,5 milioane de euro, şi pentru că ofiţerii Centrului au instrumentat un dosar penal pe numele directorului firmei pentru a-l intimida. Tot aici se înscrie cazul „Boicenco contra Moldovei”, în care bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 46.000 de euro pentru că ofiţerii Centrului l-au reţinut ilegal şi l-au maltratat pe acesta în izolator.

Instrument împotriva oponenţilor politici

Toate cazurile de rezonanţă în care a fost implicat CCCEC de-a lungul anilor pot fi împărţite în două categorii: cele cu conotaţie politică şi cele cu interes economic. Referindu-se la ultima categorie, mai mulţi oameni de afaceri care au ieşit în ultimul timp în public, alăturându-se campaniei demarată de Sergiu Mocanu, au declarat că CCCEC a fost folosit, în repetate rânduri, în calitate de unealtă pentru preluarea unor afaceri de Vlad Plahotniuc. În context, businessmenii au indicat cazurile „Franzeluţa”, „Carmez”, „Victoriabank”.

Din prima categorie fac parte dosarele intentate de CCCEC împotriva funcţionarilor de la primăria capitalei Vladimir Şarban, Vladimir Modârcă şi Ion Paladi. Acelaşi Centru a fost utilizat în calitate de instrument de presiune împotriva ex-primarului capitalei Serafim Urechean în dosarul ambulanţelor. Tot CCCEC a fost implicat şi în dosarul Megadat.com, prin care fostul preşedinte al Partidului Social Democrat, Eduard Muşuc, a fost deposedat de avere şi întemniţat (peste un timp Muşuc însă a aderat la PCRM – n.r.). Iar în 2008, când la Partidul Liberal Democrat au aderat mai multe persoane reprezentative ale altor partide, CCCEC-ul a primit ordin să verifice activitatea economico-financiară a partidului.

Enigma Alianţei

La acel moment, Filat era sigur că CCCEC nu face altceva decât să îndeplinească comenzile pe care le-a primit de la Voronin şi Roşca. Şi unul dintre fruntaşii Alianţei „Moldova Noastră”, Vasile Balan, afirma la un moment dat că „acest Centru, pe bani publici, deserveşte interesele personale şi de grup ale guvernanţilor; compromite şi presează oponenţii politici, intimidează businessul pus în rând să fie preluat de clanul din spatele actualei puteri”.

Atunci când Alianţa pentru Integrare Europeană abia se constituise şi discuta despre structura viitorului guvern, aproape toţi membrii AIE erau decişi să scoată CCCEC-ul din structura viitorului executiv. JURNAL a scris despre acest lucru în articolul „Schimbarea la faţă a R. Moldova” apărut pe 14 august, anul trecut. Din motive neclare, însă, CCCEC-ul a rămas.

Vremuri noi, oameni vechi

Cu părere de rău, nu am reuşit să aflăm cine din AIE a insistat pe menţinerea Centrului. Ştim doar că Chetraru a fost înaintat la funcţia de director al CCCEC de Partidul Democrat. Iar deputatul liberal Valeriu Munteanu ne-a declarat că nu îşi aminteşte decât că structurile europene au optat atunci pentru păstrarea CCCEC, dar cu condiţia restructurării acestuia. Restructurarea însă nu a avut loc. Numirea unui nou director al Centrului a fost, se pare, singura schimbare de la CCCEC.

În rest, aceiaşi oameni, doar că în funcţii mai înalte. Spre exemplu, ofiţerul CCCEC, Bogdan Zumbreanu (despre care se spune că ar fi finul fostului director al Centrului Valentin Mejinschi – n.r.), a fost numit director adjunct al Direcţiei generale urmărire penală. Şi asta deşi anterior Zumbreanu a fost implicat în cel puţin trei dosare condamnate la CEDO („Oferta Plus vs R. Moldova”, „Muşuc contra Moldovei” şi „Cebotari contra R. Moldova”). Zumbreanu a fost implicat şi în scandalul de la „Victoriabank”. Atunci ofiţerul l-a arestat pe preşedintele băncii, Victor Ţurcanu, fapt care i-a permis omului de afaceri Vlad Plahotniuc să preia controlul asupra băncii.

Zumbreanu îl anchetează pe Voronin

Astăzi, direcţia condusă de Zumbreanu anchetează mai multe cazuri legate de numele lui Oleg Voronin, fiul fostului preşedinte. Este vorba de dosarele de evaziune fiscală şi cele de procurare la un preţ diminuat a două hectare de pământ de către o firmă în care Oleg Voronin a lucrat economist. Amintim că în cadrul unei emisiuni de la JURNAL TV, omul de afaceri Victor Ţopa a declarat că informaţiile despre cardul lui Oleg Voronin, de la care au şi pornit investigaţiile CCCEC, au fost difuzate de acelaşi Vlad Plahotniuc care se află acum în relaţii ostile cu fiul fostului preşedinte. Informaţia nu a putut fi verificată. Menţionăm însă că pentru prima dată descifrările de pe cardul lui Oleg Voronin au apărut în ziarul „Timpul”.

„Sunt profesionişti”

Un alt angajat al CCCEC care a fost avansat în funcţie odată cu schimbarea conducerii Centrului este Alexei Secrieru. Anterior, Secrieru a fost şef al Direcţiei generale pentru combaterea infracţiunilor economice în perioada în care această direcţie a instrumentat dosare penale pe numele lui Şarban, Modârcă şi Paladi, funcţionari de la Primăria Chişinău. Ex-ofiţerul Centrului, Grigore Gore, mărturisea acum doi ani că şeful lui, adică Secrieru, îl presa să caute pretext pentru începerea urmăririi penale şi împotriva primarului Serafim Urechean. Cu toate acestea, Secrieru este astăzi vicedirectorul CCCEC, fiind ridicat în grad de colonel de Chetraru.

Contactat de JURNAL să explice cum se face că doi ofiţeri ai Centrului implicaţi în dosare controversate au fost avansaţi în funcţie, directorul CCCEC, Viorel Chetraru, ne-a declarat că cei doi au fost numiţi în noile funcţii în urma unui concurs intern, fiind selectaţi pentru profesionalism.

Mariana Raţă