Produsele ecologice prin rădăcini în Republica Moldova

Tot mai mulţi agricultori încearcă să crească fructe şi legume ecologice, deşi acestea nu sunt încă la mare căutare în RM

Agricultura eco, organică sau bio, pare să prindă teren şi în Republica Moldova. Însă încercările sunt încă modeste, iar agricultorii care au fost certificaţi ca producători de produse eco pot fi număraţi pe degete. Fie că îşi cresc produsele vegetale pentru consumul personal sau încearcă să vină pe piaţă cu ceva calitativ şi inofensiv, toţi sunt convinşi că viitorul agriculturii este al celei ecologice.

Marina LIŢA

„Avem obligaţia să-i hrănim corect şi cu produse naturale pe călugării şi fraţii din cadrul mănăstirii, dar şi pe cei care vin la noi. Trebuie să ne păzim sănătatea, pentru că atunci când ajungi prin spitale cauţi atenţie. Încercăm să avem grijă de noi şi, astfel, nu vom ajunge pe mâna medicilor”, explică părintele Paisie de la Mănăstirea „Naşterea Domnului” din Zăbriceni, Edineţ.

Ca şi tata

Acesta susţine că încearcă să crească fructe şi legume aşa cum a deprins de la tatăl său. „Tata nu stropea niciodată nimic cu produse chimice. Eu, pur şi simplu, fac aşa cum făcea tata”, părintele dezvăluie una din condiţiile obţinerii unei roade pur ecologice.

„În 2009, am construit cu forţele proprii la mănăstire o seră. E cam stângace, dar ne bucurăm de ea. Pentru că nu am avut în primul an peliculă să o acoperim, nu am plantat nimic. Un antreprenor a venit cu ideea să ne dea două tipuri de peliculă gratis să facem un experiment ca să vadă care din ele este mai bună. În acest fel, noi am reuşit să acoperim sera şi să semănăm castraveţi care sunt mai buni la gust ca cei semănaţi pe câmp. În acelaşi timp, roşiile din seră nu au acelaşi gust ca cele crescute pe câmp, care sunt preferatele mele”, comunică părintele Paisie.

Produc şi ceai, şi miere

Călugării de la mănăstirea din Zăbriceni sunt la început de cale şi încă nu au fost certificaţi ca agricultori eco. „Am aflat relativ recent despre agricultura ecologică şi cea tradiţională şi mai avem mult de lucru. Dar noi ne dorim să creştem fructe şi legume cu care să hrănim fraţii de la mănăstire şi oaspeţii care vin. Dacă mai rămâne, mai vindem puţin”, spune părintele Paisie. Potrivit călugărului, ei se mai ocupă cu producerea ceaiului natural şi a mierii şi au solicitat să fie certificaţi şi pentru asta.

Certificarea agricultorilor

Nicolae Cojocaru din Chişinău a fost certificat ca agricultor ecologic anul acesta. „Ideea mi-a venit în 2009. Au fost mai multe motive care m-au făcut să renunţ la marketing şi să schimb modul de viaţă”, a declarat pentru JURNAL Cojocaru. „Ai văzut vreodată cum zâmbeşte o legumă? Uite la roşiile acestea care stau ciucură şi zâmbesc la soare. O parte sunt mâncate de insecte, altele se strică, iar cele mai bune rezistă. Pe acelea le culegem şi le punem pe masa noastră şi a celor care vin să cumpere”, spune bărbatul.

Acesta susţine că procedura de recunoaştere şi certificare a unui agricultor ecologic durează. „Pentru început, te adresezi unui organ de certificare care va începe procedura de conversie a terenurilor arabile. Asta înseamnă că experţii din cadrul agenţiei de certificare vor monitoriza procesul de însămânţare a produselor vegetale. De regulă, dacă te specializezi în creşterea legumelor, aştepţi doi ani, pentru tufe şi viţă-de-vie – trei ani şi cinci ani pentru livadă”, comunică agricultorul.

Reţeta produselor bio

„Ca să vorbim de produsele bio, e nevoie de cunoştinţe extraordinare în agricultură şi nişte investiţii, ambiţii şi perseverenţă. Aici trebuie să cunoşti procese ale solului, fiziologia plantei, să ştii de ce are nevoie, ca să lupţi cu buruienile, trebuie anumit asolament”, spune agricultorul.

Întrebat care sunt beneficiile în momentul în care obţii certificare, Cojocaru spune că, în afară de cele morale, nu prea există. „E greu să nimereşti în reţele de magazine. La Piaţa Centrală găseşti un loc, dar cumpărătorul încă nu face diferenţa, chiar dacă îi prezinţi certificatul că ai produse ecologice. Totodată, dacă vrei să intri pe piaţa rusească sau ucraineană, nici acolo nu bagă nimeni în seamă certificatul”, se plânge Cojocaru.

Cu toate acestea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) susţine că în marile magazine sunt standuri speciale unde sunt puse în vânzare produse agricole ecologice. „Acestea sunt cumpărate în primele ore ale dimineţii, astfel, dacă te duci pe la amiază, s-ar putea să nu găseşti”, susţine Iurie Senic, şeful Serviciului de agricultură ecologică şi produse de origine din cadrul MAIA.

Sănătate vs profit

Acesta a menţionat că, la ora actuală, în Republica Moldova activează patru organizaţii care se ocupă de certificarea agricultorilor eco, două din care sunt cu capital străin.

În acelaşi timp, Olesea Fortuna, expert în cadrul unei organizaţii neguvernamentale care se ocupă de agricultura ecologică, ne asigură că viitorul agriculturii şi a omenirii este în produsele crescute cât mai aproape de mediul obişnuit şi limitarea intervenţiei umane. „Un ultim studiu realizat de Naţiunile Unite arată că, în condiţiile de secetă din ultima perioadă, agricultura tradiţională, adică cea cu folosirea preparatelor chimice la tratarea solului şi a plantelor, usucă şi mai tare solul şi scurtează viaţa plantelor”, a declarat pentru JURNAL Fortuna.

Aceasta zice că, deşi uneori produsele ecologice sunt mai scumpe, recuperezi banii din altă parte. „Vorbim aici despre sănătate. Vreau să menţionez că în SUA, de exemplu, produsele ecologice sunt cu 50 la sută mai scumpe decât celelalte”, a menţionat expertul.

Preparatele biologice, alternativă pentru cele chimice

Leonid Voloșciuc, directorul Institutului de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică al Academiei de Știinţe a Moldovei, spune că la ora actuală sunt unele preparate biologice care ar putea fi alternativă pentru cele chimice. „Pentru asigurarea funcționalității agriculturii ecologice, Institutul elaborează și implementează o gamă largă de mijloace biologice de protecție a plantelor. În Registrul de Stat au fost înregistraţi 18 feromoni sexuali și 12 preparate biologice, precum și unele insecte utile”, zice Voloşciuc.

Interesul țăranilor moldoveni față de aceste mijloace este determinat de problemele grave cauzate de chimizarea agriculturii și necesitatea reducerii impactului negativ al pesticidelor. În ultimul timp, şi întreprinderile agricole care se orientează spre agricultura eco se interesează de preparatele biologice.

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)