Produse artistice de marcă în „Sud-Est cultural”

Revista „Sud-Est cultural” încheie anul cu un număr (nr. 4) spectaculos, care conţine materiale de cea mai bună calitate. Publicaţia oferă cititorului o diversitate de teme, stiluri, analize ale fenomenului cultural şi produse artistice inedite.

Redactorul-şef Valentina Tăzlăuanu scrie despre prima sa vizită în Armenia, referindu-se la actualul Matendaran, muzeu şi depozit de manuscrise vechi sau copii datând de peste o mie de ani care amintesc că armenii şi-au inventat propriul alfabet încă în anul 405. Mai reţinem din editorial: „Armenii, care au suferit mult în îndelungata lor istorie, care au supravieţuit genocidurilor în diverse perioade, îşi mai simt şi astăzi ameninţată fiinţa naţională. Sindromul de cetate asediată, înconjurată de vecini agresivi, pare unul dominant chiar şi în cercurile intelectuale”.

Sumarul revistei mai cuprinde „Adagii” de Eugen Lungu, eseul „Cum se deschide şi cum se închide o carte” de Mircea V. Ciobanu, articolul „Zadarnicele chinuri ale identităţii” de Tamara Cărăuş, studiul lui Mihai Cimpoi „Noica: neutralitatea cămilei şi „fiinţa bolnavă”, un emoţionant remember semnat de Leo Butnaru, articolul „Ironii „pamfletoriale”” de Arcadie Suceveanu, două interviuri foarte interesante, consistente, acordate revistei de către Vladimir Beşleagă şi Constantin Cheianu, traduceri din Mario Bendetti şi David le Breton.

Ni se propune, de asemenea,   spre lectură piesa „Raiul rusesc” de Vladimir Beşleagă, o doză importantă de poezie de excepţie a doi autori din generaţii diferite, Emilian Galaicu-Păun (din „Arme grăitoare”) şi Aurelia Borzin („Via Marcu”). Mai putem citi eseul lui Ion Ţurcanu „Constantin Noica: Istoria lui ca şi cum”, iar la capitolul teatru, Larisa Turea descrie în pagini savuroase Festivalul „Zile şi Nopţi de Teatru European la Brăila”.

Remarcăm, de asemenea, la rubrica „Bref” materialul „Revista revistelor”, şi o luminoasă „Vedere din nordul Moldovei” pe prima copertă (foto de Marcel Gherman).