Procuratura Generală riscă să ajungă iar la cheremul politicienilor

Consiliul Superior al Procurorilor continuă concursul în pofida suspiciunilor că procedura de preselecţie a fost viciată

Consiliul Superior al Procurorilor a desfăşurat prima etapă a concursului pentru ocuparea funcţiei de Procuror General la care a acceptat toate cele patru candidaturi preselectate anterior de comisia din cadrul Ministerului Justiţiei, chiar dacă au fost lansate mai multe acuzaţii că rezultatul iniţial al concursului desfăşurat de comisie a fost trucat. CSP are zece zile la dispoziţie pentru a alege candidatura la funcţia de procuror. Cei patru candidaţi: Alexandr Stoianoglo, Veaceslav Soltan, Vladislav Gribincea şi Oleg Crâșmaru urmează să se prezinte la interviu pe 28 noiembrie.

Președinta CSP, Angela Motuzoc, a anunțat că membrii Consiliului au decis să solicite între timp cazierele judiciare, certificatele de integritate şi alte informaţii suplimentare despre candidaţi de la Autoritatea Naţională de Integritate, Centrul Naţional de Corupţie şi de la Serviciul de Informaţii şi Securitate.

La întrebarea de ce şedinţa CSP a avut loc cu uşile închise, Motuzoc a declarat că „aşa prevede regulamentul”. „Ne-am conformat rigorilor legale pe care le-am adoptat ieri”, a precizat ea punctând că şi etapa din 28 noiembrie va avea loc cu uşile închise, iar ulterior interviurile ar putea fi date publicităţii.

 Stamate: „O procedură viciată nu poate aduce rezultate concrete”

Între timp, mai multe surse media au vehiculat că procedura de selectare a candidaţilor de către CSP ar fi ilegală, rezultatele concursului fiind automat anulate de proiectul de modificare a Legii Procuraturii asumat de Guvernul Maia Sandu. E vorba de proiectul care îi permitea premierului să propună lista scurtă, de doi candidaţi, la funcţia de Procuror General CSP-ului şi care a servit drept cauză pentru demiterea guvernului.

Atât ex-ministra Justiţiei, Olesea Stamate, cât şi noul ministru, Fadei Nagacevschi, au negat însă că rezultatul concursului de preselecţie a fost anulat.

„Procedura propriu-zisă, de preselecţie a candidaţilor, a fost viciată şi eram în căutarea unei soluţii cum procedăm cu rezultatele acestui concurs. Eu nu am putut să-mi asum responsabilitatea, să transmit acea listă cu viciile de procedură constatate, către CSP. Riscul era prea mare. O procedură viciată nu poate aduce rezultate concrete. Atunci ne-am zis să elaborăm acest proiect de lege prin care instituim dreptul premierului, să propună acea listă scurtă CSP-ului. (…) Acea Lege însă nu a intrat în vigoare, deoarece Guvernul a picat prin moţiune de cenzură, respectiv au rămas în vigoare prevederile anterioare”, a relevat Stamate în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.

Aceasta a adăugat că noul ministru al Justiţiei, Fadei Nagacevschi, nu a încălcat legea în momentul în care a transmis, luni, 18 noiembrie, acea listă CSP, atât doar că a transmis o listă care reprezintă rezultatul unui concurs viciat.

Şi Nagacevschi a ţinut să precizeze că în acest moment nu există niciun act emis de instanţa de judecată ori de o altă autoritate competentă care ar fi suspendat rezultatele concursului la etapa de preselecţie. „În acest moment, CSP nu dispune de acte care ar împiedica continuarea concursului. De aceea a fost fixată etapa interviului care va avea loc pe 28 noiembrie”, a punctat noul ministru al Justiţiei.

„Există pericolul numirii unui procuror loial politicienilor”

O reacţie referitor la desfăşurarea concursului de selectare a unui procuror general a avut ex-premierul Maia Sandu. „Persoana numită va arăta clar motivul real al demiterii Guvernului pe care îl conduceam”, a notat preşedinta PAS pe pagina sa de Facebook. Aceasta a ţinut să avertizeze membrii CSM asupra pericolului numirii unui procuror loial politicienilor.

„Sper că membrii CSP vor înțelege, măcar în ultima clipă, pericolul extrem de mare asupra țării în urma numirii unui procuror loial unor politicieni, asupra căruia există acuzații în ceea ce privește integritatea. Acesta va fi un procuror slab, care va acționa la comandă politică și va afecta negativ întreaga instituție a procuraturii la nivel național, dezamăgind oamenii care așteaptă de atâta vreme să li se facă dreptate, precum și la nivel internațional, dezamăgind partenerii noștri ce vor vedea în Republica Moldova, din nou, blocarea reformei justiției”, a menţionat Sandu.

„Dodon a sărit ca ars când a văzut că pierde controlul”

Şi deputatul Dumitru Alaiba a punctat că ministrul Justiției a expediat candidaturile pentru funcția de Procuror General la CSP, în baza unui concurs viciat.

Potrivit lui, acțiunile lui Nagacevschi confirmă faptul că, în timp ce guvernul condus de Maia Sandu lupta pentru a implementa reforme, Igor Dodon lupta pentru procuratură.

„Maia Sandu este acuzată repetat de exponenții PSRM că ar fi „încercat să-și subordoneze procuratura”. O aberație. Doar un politician corupt va avea interesul de a controla justiția, urmărind scopul să supraviețuiască și să evite pușcăria. Un politician onest nu are necesitatea să controleze procuratura, dimpotrivă – e în interesul său să nu aibă absolut nicio influență neoficială în instituție. Maia Sandu nu este un politician corupt, iar Igor Dodon este cel ce a încercat să influențeze selectarea Procurorului General. A sărit ca ars atunci când a văzut că s-ar putea să piardă controlul și a dat jos guvernul”, a punctat Alaiba, precizând că concluziile pe marginea acestui caz ar trebui să le tragă cetăţenii.

Cine-s candidaţii la funcţia de procuror general

În presă s-a vehiculat că unul din candidaţii favorizaţi de PSRM la funcţia de Procuror General ar fi Alexandr Stoianoglo.

Acesta este jurist de profesie. A deţinut funcţia de deputat în Parlamentul R.  Moldova în anii 2009–2010 și 2010–2014, fiind membru al fracțiunii PDM. A fost vicepreședinte al Parlamentului în 2009–2010 şi președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică. În 2006 şi 2015, a candidat independent la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi.

Un alt candidat la funcţia de Procuror General, Veaceslav Soltan, a fost numit în 2010 în funcția de procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale. Din 2016, deţine funcţia de șef interimar al Secţiei tehnologii informaționale şi combaterea crimelor cibernetice în cadrul Procuraturii Generale.

Candidatul la funcţia de Procuror General, Vladislav Gribincea, este preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova din anul 2010 și activează în sectorul non-guvernamental din anul 2002. El a activat în calitate de expert la elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi la reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. De asemenea, a condus grupul de experţi care au elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii. El a mai fost implicat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

Începând cu anul 2002, a reprezentat reclamanţii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi în litigii strategice la nivel naţional. A compărut în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului  în calitate de reprezentant în multe cauze importante cum ar fi Ilaşcu şi alţii c. Moldovei şi Rusiei, Ivanţoc şi alţii c. Moldovei şi Rusiei, Guja c. Moldovei, Boicenco c. Moldovei, Manole şi Alţii c. Moldovei, Iordachi ş.a. c. Moldovei, sau Urechean şi Pavlicenco c. Moldovei.

Cel de-al patrulea candidat la funcţia de Procuror General selectat de CSP este Oleg Crâşmaru. Din 2017 până în prezent, acesta a ocupat funcția de ofițer superior de urmărire penală pentru cazuri excepționale în cadrul Centrului Național Anticorupție. În perioada 2016-2017, a deținut funcția de șef al Direcției urmărire penală din cadrul Serviciului Vamal.

The following two tabs change content below.