Problema deşeurilor în abordare germană

La Şoldăneşti s-a lansat serviciul de management al deşeurilor solide, care va deservi şi o parte din localităţile raionului Rezina

10834542_695732507208423_1915009668_o

Marţi, 25 noiembrie, în nordul republicii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, cu sprijinul financiar şi tehnic al Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), a lansat un serviciu de colectare separată a deşeurilor de care vor beneficia mai bine de 45 de mii de locuitori din 27 de localităţi ale raioanelor Şoldăneşti şi Rezina. Costul lunar al serviciului este de 8 lei de persoană pentru locuitorii de la sate şi de 10 lei pentru orăşeni.

E o dimineaţă geroasă, zi de marţi. Merg spre Şoldăneşti cu o echipă întreagă de jurnalişti, invitaţi de Ambasada RFG la Chişinău. Somnoroasă şi cam zgribulită sub gulerul scurtei, chibzuiesc că-mi va fi greu să realizez ceva original, având alături o echipă întreagă de colegi prezentând acelaşi subiect. Totuşi, mă voi ambiţiona s-o fac, gândesc eu în sinea mea.
Obiectivele cooperării moldo-germane

25% din investiţiile germane în programul dezvoltării regionale sunt destinate managementului deşeurilor

Cum trecem de Orhei şi mai sus, câmpurile devin albe, şoseaua cu polei – dovadă că ne deplasăm spre nordul ţării. Autocarul e unul modern, în salon s-a încălzit de-a binelea şi tocmai când lumea a mai lăsat din scurte, fulare şi căciuli, pregătindu-se pentru un somn cel puţin de vreo oră, în faţă trece un angajat al ambasadei (după chip şi statură neamţ get-beget), ia un microfon şi începe a vorbi într-o română cam înnodată, dar destul de inteligibilă.
După cum am aflat mai apoi, domnul cu chip nordic e Thomas Weithöner, şeful Secţiei economie şi cooperare economică din cadrul Ambasadei Germaniei la Chişinău. „Astăzi vom vizita două destinaţii unde veţi putea vedea anumite rezultate ale colaborării dintre ţările noastre. Cooperarea moldo-germană de moment se axează pe asistenţa în realizarea a patru obiective: servicii comunale de calitate, managementul deşeurilor, canalizarea şi asigurarea cu apă”, ne spune angajatul ambasadei.

10815208_695732013875139_952579962_o

Thomas Weithöner: „În acest an, ajutorul acordat de Germania s-a triplat”

„Colaborarea moldo-germană s-a dezvoltat foarte mult din 2012, după vizita cancelarului Angela Merkel la Chişinău. În acest an, ajutorul acordat RM de Germania s-a triplat. E vorba de o sumă de 15 milioane de euro anual. Noi nu împărţim cadouri şi chei. Ne axăm mai mult pe dialog, discutăm cu populaţia şi vedem care sunt necesităţile diferitelor pături sociale şi acordăm şansa oamenilor să aleagă domeniul care trebuie îmbunătăţit, a declarat Thomas Weithöner, menţionând că un domeniu-cheie de activitate pentru care s-au alocat 10 milioane de euro e canalizarea şi aprovizionarea cu apă. Un alt domeniu important ar fi modernizarea serviciilor comunale.

Întrebat despre condiţiile finanţării venite din partea Ministerului german de externe, angajatul ambasadei a subliniat că „o trăsătură esenţială a proiectelor implementate pe bani germani urmează a fi cea de interes comun. Beneficiarii urmează a fi reprezentanţii unui grup socialmente vulnerabil – copii, bătrâni, persoane cu dizabilităţi. Un alt criteriu e prezenţa momentului economic – o instruire pentru o meserie ulterioară”.

„Condiţiile de muncă s-au uşurat cu mult”

Imediat cum am coborât din autobuz la Şoldăneşti, mă apropii de lucrătorii de la salubritate în uniforme noi, care aşteaptă solemnitatea tăierii panglicii în faţa noilor maşini: încărcătoare, buldozere, camioane, tractoare, excavatoare. Un angajat al salubrităţii care s-a prezentat ca Alexandru se arată foarte mulţumit de noile achiziţii. „Tehnica nouă e foarte bună şi performantă, e comod şi confortabil să lucrezi cu ea, nici nu se compară cu cea rusească din trecut. Condiţiile de muncă s-au uşurat cu mult: e curat, e cald în cabine”, mă asigură angajatul serviciului de salubritate.

Intru în sala Consiliului raional Şoldăneşti unde toţi primarii şi funcţionarii publici din partea locului aşteaptă înalţii oaspeţi de la Chişinău, printre care prim-ministrul Iurie Leancă, viceministrul Dezvoltării Regionale Iurie Oboroc, excelenţa sa Ulrike Maria Knotz, ambasadoarea RFG în RM, şi Tudor Meşina, director la Agenţia de dezvoltare regională Centru.

Oamenii îndemnaţi să colecteze separat deşeurile

Solemnitatea se deschide cu o piesă de teatru social cu participarea elevilor de la liceul din localitate. Pe rând, vorbesc oficialii. În discursurile lor se referă la aspectele implementării respectivului proiect. Astfel, locuitorii celor două raioane vor colecta deşeurile triindu-le pe 4 categorii şi le vor plasa în containerele respective: hârtie, sticlă, metal-plastic-tetrapac şi deşeuri reziduale. Cetăţenii au fost informaţi despre beneficiile colectării separate a deşeurilor, dar şi despre responsabilitatea de a achita la timp facturile. Costul lunar al acestui serviciu este de 8 lei de persoană pentru cei de la sate şi de 10 lei pentru locuitorii oraşelor. Tariful pentru instituţiile publice şi agenţii economici va fi de 150 de lei lunar pentru un metru cub de deşeuri. În mediul urban, colectarea deşeurilor de către autogunoiere se va face de trei ori pe săptămână, iar în mediul rural – o dată pe săptămână.

Odată cu proiectul s-a lansat şi campania de comunicare cu genericul „Pentru sănătate şi un mediu curat, colectează deşeurile separat!”, care, pe lângă distribuţia de materiale promoţionale, activităţi de salubrizare, lecţii publice, concursuri de desen pentru elevi, mai implică şi consultanţă pentru comitetele locale de cetăţeni, create pentru localităţile implicate, ele urmând să monitorizeze buna desfăşurare a procesului de gestionare a deşeurilor.

Iurie Leancă: „Avem nevoie de aceste proiecte”

Premierul Iurie Leancă a ţinut să mulţumească pentru asistenţă financiară prietenilor din Germania. „Sper ca oamenii noştri să aibă „soveste” şi să fie consecvenţi în sortarea deşeurilor. Avem nevoie de aceste proiecte, mai ales când e vorba de managementul deşeurilor şi de canalizare şi aprovizionare cu apă, căci apa poluată constituie o sursă primară de îmbolnăvire a populaţiei. Avem nevoie de apă de calitate şi de soluţii inginereşti perfecte, ca să nu construim de două sau de trei ori”, a declarat Iurie Leancă, exprimându-şi speranţa că această colaborare va fi amplificată.

Doamna Ambasadoare Ulrike Maria Knotz a menţionat în alocuţiunea sa că la finanţarea proiectului a contribuit şi guvernul Suediei cu 1,5 milioane de euro. „La realizarea proiectului s-a depus multă energie şi implicare. Trebuie să punem permanent accent în preocupările noastre pe sănătate, frumuseţea naturii şi bunăstarea mediului înconjurător”, a concluzionat Excelenţa Sa.